Se întâmpla la Slobozia, în februarie 2022, când liderul de sindicat de la Regulatorul de circulație Fetești, operator (cu o scoală de trei luni, după școala de împiegați de mișcare), se afla la un pahar cu prefectul județului Ialomița. După câteva pahare, liderul de sindicat avea să- spună acestuia și de ce avea nevoie… Voia o promovare în funcție, dar nu în orice funcție, ci pe cea de Director General la Regionala CFR Constanta! Dar pentru că pe funcția respectivă se găsea deja un PSD-ist, i se oferă funcția de Șef Divizie Trafic (funcție aflată pe organigramă imediat sub director), el neîndeplinind însă niciuna dintre condițiile prevăzute pentru această funcție. Mai exact, nu era nici absolvent al facultății de transporturi, tehnologia transportului feroviar, nici inginer de specialitate cu minim opt ani vechime (plus obligația ca toți inginerii să treacă înainte și prin funcția de șef de stație).
Și chiar dacă aceste minime condiții nu erau îndeplinite (sau poate tocmai pentru că nu puteau fi bifate legal în „c.v.” -ul doritorului!), prefectul îl aduce și pe ministrul Transportului în această poveste, adevărată degringoladă de abuzuri. Iar cum ministrul e om politic, și nu are habar „săracul”, nu doar de anumite probleme (logic!), ci de nici una, acesta a dat dispoziție directorului general SNCF CFR – SA, să pună la dosarul solicitantului toate derogările necesare. Și cele substituind lipsa de experiență și de vechime, așa cum s-a mai văzut, dar și una mai specială, cea pentru studii, care nu se dă niciodată.
Dosarul a mers dară spre rezolvare (politică și de… sistem, firește, căci altfel cum în această societate – și nu doar cea s.a., și în aceste timpuri?!), derogările au ținut loc de studii și experiență profesională, iar ușile s-au deschis larg pentru doritorul nostru. Dar, pentru că a fost uns pe o funcție foarte mare fără pregătirea necesară, acesta, în loc să se ocupe de atribuțiile lui de serviciu (pe care, e drept, nici nu le cunoștea, sau dacă le-a răsfoit în fișa postului, nu avea cum să le înțeleagă ca importanță și rost de a fi fost făcute, trăite, îndeplinite „pe viu”, și nu bifate „la ungere”), acesta avea să se ocupe de ceea ce era de așteptat de la un uns printre alți unși… Punerea altora pe posturile dorite, acari, lucru pentru care cerea, ca de la uns la… următorii unși, diferite sume de bani. Pentru care este avea să ajungă și în arest. Pentru 30 de zile.
Acum, cât magiun o să mănânce respectivul în arest, nici nu mai contează. Și nici de va primi vreo condamnare, oricum, previzibil, din aceea cu suspendare. Important e faptul că, la calea ferată nu va mai putea lucra niciodată. Măcar atât, nu?! Așa că aviz celor ce vor să ajungă, să fie puși, și apoi, poate, să numească și ei la rândul lor pe alții, în funcții atât de mari (profesional, nu politic, nu de sistem!) fără să îndeplinească minimele condiții de studii și de experiență.
A consemnat Sagit Mussa
