Nu, nu este acțiunea unor entități vizând, punctual, acapararea de noi „piețe de desfacere”… În cazul de față, „piața de desfacere”, pe care o pândesc oricum destui jucători economici, mai ales în cazul unei țări care nu a făcut nimic să o „siguranțeze” (ba, dimpotrivă…), fiind reprezentată de serviciile de dirijare a aeronavelor ce traversează spațiul aerian… O „piață” ce aduce foarte mulți bani prin plățile făcute de companiile aeriene ale căror aeronave traversează zona de dirijare aeriană controlată de Romatsa. Dar, ar putea fi… Pentru că, prin blocarea conturilor Romatsa în speța „Pfizer”, poziția și statutul regiei sunt fragilizate, chiar periclitate, iar îndepărtarea acesteia, ca actor în controlul și dirijarea spațiului aerian al României (și părților de intersectare a aceluia european) devine posibilă… Și de interes pentru ulii concurenței din domeniu, care ar face orice pentru asta, cu mult chiar dincolo de cutumele, bunul simț și regulile economiei. Și totuși, până la acest moment, nu se poate spune cert că prin acțiunea de blocare a conturilor Romatsa de către „Pfizer”, pentru plata datoriei (non)achiziției de vaccinuri, ar fi fost vizată decapitarea și înlăturarea de pe piață a regiei noastre de dirijare a spațiului aerian. Dar asta nu înseamnă că nu se poate întâmpla… Or, despre asta trebuia discutat în CSAT… Despre posibilitatea ca țara noastră să se trezească peste noapte fără una dintre cele mai mari contributoare la bugetul de stat: Romatsa. Și nu atât ca urmare a blocării conturilor sale din afara țării, pentru că, într-o soluție bugetară de avarie, Statul poate asigura funcționarea instituției, ci prin aceea că, nefăcând nimic până acum pentru a nu se (mai) ajunge în astfel de situații vulnerabile, Romatsa este afectată la nivel de bonitate și încredere în cadrul centrului european de control și dirijare a spațiului aerian. Pentru că, nu avocații „Pfizer” sunt vinovați pentru situația de acum, ei neputând fi condamnați pentru ceea ce au făcut… Pentru că acesta este rolul lor, ca ființe necrofage: să caute punctele neprotejate (în cazul de față, conturile și disponibilitățile financiar-bugetare) și să recupereze tot ceea ce se poate… Chiar decapitalizând o companie, o societate, o regie autonomă…
În fapt, vinovați pentru situația Romatsa sunt guvernanții… Și toată șleahta de juriști din sfera de stat… Cu toții sunt vinovați pentru că, din clipa în care România a fost expusă unor posibile descuamări pe seama deciziilor lor politice (puse în slujba intereselor altor state și organizații) nu au făcut nimic pentru a securiza ceea ce știau că va fi vizat în cazul oricărui proces internațional îndreptat împotriva României: companiile și regiile autonome ale țării… Pentru că nu avem juriști capabili… Și trebuie subliniat că tot ceea se întâmplă acum în speța România (Romatsa)-Pfizer s-ar fi petrecut și dacă, de exemplu, „investitorii” speculativi de la „Gold Corporation” ar fi câștigat procesul intentat României pentru exploatarea auriferă de la Roșia Montana… Totuși, chiar dacă, analfabeți funcționali în masă (de stat!), fie ei juriști, consilieri, consultanți, ai ministerelor, ai guvernului și chiar ai preșidenției, nu au putut intui, tehnico-legislativ, ce se putea întâmpla în astfel de cazuri cu marile companii ale țării, exista și un precedent exemplificativ al riscului expunerii companiilor și regiilor noastre de stat în cazul proceselor internaționale pierdute de Statul Român: poprirea (tot a conturilor Romatsa) de către frații Micula în acțiunea lor de recuperare a banilor pe care îi solicitau României (lucru posibil, în cazul executării conturilor Romatsa, pentru că, în baza aderării României la Convenția Eurocontrol, taxele de navigație aeriană plătite de companiile aeriene globale sunt încasate centralizat la Bruxelles și virate ulterior regiei noastre).
Dar nu doar Romatsa este într-o asemenea zonă de risc, de a răspunde, fără nici o vină, pentru deciziile catastrofale ale guvernanților și politicienilor… Ea a fost cea mai ușor de atacat și prăduit de către avocații cu speță de recuperatori în costume din cauza algoritmului ei financiar: încasarea banilor cuveniți de la companiile aeriene, nu direct, ci prin Eurocontrol, acesta blocând conturile Romatsa ca urmare a executării silită de peste 3,4 miliarde de lei inițiată de Pfizer împotriva Statului Român. Nu doar Romatsa poate fi, dară, „decapată” oricând… Ea este, într-adevăr, cea mai ușor de executat, având conturile de încasare în afara țării (la nivelul Eurocontrol)… Practic, toate marile companii de stat sunt într-un risc major, chiar dacă ele nu colectează fonduri prin entități internaționale (precum Romatsa prin Eurocontrol)… Este suficient ca acestea să aibă conturile comerciale, activele și acțiunile în afara țării, unde pot fi blocate de instanțele internaționale în contul datoriilor Statului Român… Este și cazul societăților „Hidroelectrica”, „Nuclearelectrica”, „Tarom”, „Compania Aeroporturi București”… Toate pot fi oricând ținte în cazul unor litigii internaționale finalizate în defavoarea noastră… Dar pe nici un guvernant, pe nici un ministru ori funcționar de stat, pe nici un politician, jurist, expert parlamentar, nu i-a interesat protejarea intereselor României și ale entităților sale, aproape schelet de existență: companiile și regiile de stat. Altminteri, din clipa în care interesul „logistic” al prezenței unor mitici mărunți pe lângă fotoliile cancelariilor europene și ale „unchiului Sam” a dus la semnarea unor memorandumuri aberante, precum achiziția de seruri inutile, ba, încă într-o cantitate uriașă în raport cu eventualele necesități ale țării (guvernanții de atunci sperând pesemne să devină și reexportatori, într-o bursă a vaccinurilor către alte state, pentru că, altfel, nu se explică idioțenia lor de a achiziționa vaccinuri în masă, acceptând „a priori” plata lor chiar și nelivrate), guvernanții s-ar fi preocupat să pună în contracte clauze și condiții clare privind posibilitatea de executare a conturilor Satului Român în cazul întârzierii plăților, a imposibilității achitării lor în cazuri de forță majoră ori a dreptului de neplată ca urmare a nelivrării și a stingerii pandemiei.
Ar fi trebuit să securizeze posibilitatea ca orice firmă, prin casele lor de avocatură, să poată bloca și executa conturile companiilor de stat ale României, știut fiind că acestea erau cele mai expuse internațional în asemenea situații. Pentru că astfel de acțiuni vor mai fi… Începând de la recuperarea banilor de asigurare pentru coiful dacic, pentru că lucrurile nu s-au finalizat, până la ceea ce va tot plăti în viitor țara noastră ca urmare a deciziile politice ale guvernanților… Inclusiv achitarea uriașelor datorii ce vor fi puse în spatele noastre pentru finanțarea războiului din Ucraina… Și pentru care UE nu va avea nici o problemă să ne jupoaie de vii… Pentru că ne-am asumat (prin trădătorii de la guvernare) părți de contribuții în această finanțare, iar cum Ucraina nu va plăti niciodată pentru ceea ce a primit, și nici Rusia pentru ceea ce a făcut (ori nu a finalizat, deh!), și cum noi nu am avut politicieni, guvernanți, oameni de stat, precum Slovacia, Polonia și Ungaria, și am acceptat această plată în îndatorare pentru interesele altora, execuțiile bugetare vor continua… Și poate în acest „registru” ar trebui să încadrăm și agitația guvernanților care vor să vândă pe repede înainte toate companiile de stat… Pentru a le scoate de sub presiunea executărilor internaționale… Și nu că ar face ei asta în interesul țării, ci doar pentru a se proteja pe sine, pentru a nu mai fi căutați, anchetați, trași la răspundere pentru toate acele decizii trădător-mârșave…
