Despre cisternele săpate în piatra Carpaților de către daci am mai aflat. La Cetățeni – Negru Vodă (jud. Dâmbovița) cisternele (cistele) de piatră sunt folosite în present de schitul călugăresc de aici ca depozite – bazine pentru apa curentă. De data aceasta informația ne pavine din „mediul” roman, pentru că arheologii din Mureș au descoperit o cisternă uriașă de apă, care deservea castrul auxiliar roman de la Călugăreni (comuna Eremitu). Apa era necesară pentru oameni, cai, vite, ovine, porcine și păsări, dar și pentru activitățile de irigare a culturilor, de igienizare și gospodărire zilnice. „Curtea clădirii comandamentului din castrul auxiliar de la Călugăreni a ascuns, pe lângă o fântână plină de comori, multe lucruri interesante. Din 2022, cercetările au relevat un fenomen neobișnuit în colțul nord-vestic al curții: în timp ce în alte zone era vizibil un pavaj de pietriș atent amenajat, în această parte el lipsea complet. După mai multe campanii de săpături arheologice am găsit răspunsul: groapa uriașă nu era altceva decât o cisternă, care ocupa aproape jumătate din sectorul nordic al curții. Dar cum am ajuns la această concluzie? În timpul săpăturii sistematice din vară, din groapa tot mai adâncă au fost descoperite grinzi de lemn, care alcătuiau cadrul structural al cisternei. Pereții din lut ai rezervorului au reținut apa, ceea ce a permis conservarea grinzilor vechi de aproape 2000 de ani. După retragerea romanilor din provincie, castrul și clădirile sale au fost lăsate pradă degradării. Atunci când elementele superioare de susținere ale cisternei au putrezit, structura s-a prăbușit, iar în urma alunecării de teren, altarul aflat în curte a alunecat înspre interior”, scrie Muzeul Județean Mureș, pe pagina de Facebook a instituției.
Cercetările au scos la iveală şi o fântână adâncă de aproximativ patru metri, în interiorul căreia au fost găsite zeci de vase ceramice bine păstrate, unele dintre ele având gravate numele proprietarilor. „Fântâni s-au mai descoperit şi în alte castre în clădirea comandamentului, dar e ceva foarte interesant să avem şi o fântână şi o cisternă, poate din faze diferite, dar în aceeaşi curte”, a mai adăugat Szilamer Panczel. „Aceste fântâni funcţionează ca nişte complexe închise. La un moment dat se renunţă la folosirea lor şi atunci devin ca o capsulă a timpului, ne păstrează tot ce a fost aruncat sau ce a căzut în aceste structuri”. Printre cele mai importante descoperiri se numără şi un ulcior de bronz aproape intact, primul obiect de acest tip descoperit la Călugăreni: „Este un vas deosebit, fiindcă la Călugăreni nu aveam vase din bronz de această calitate şi mai ales atât de bine păstrate”. În anul 2024, situl „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, din care face parte şi acest obiectiv, a fost inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Conform Muzeului Județean Mureș, situl roman de la Călugăreni face parte din vastul sistem defensiv al Imperiului Roman cunoscut sub termenul de limes și a jucat un rol strategic în apărarea Văii Nirajului și a provinciei Dacia.
Cunoscut în legendele locale sub numele de „Cetatea și palatul Sânzienei”, existența sa a fost consemnată încă de la începutul secolului al XVIII-lea. Primele săpături arheologice, realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea au dus la localizarea exactă a castrului. Potrivit ștampilelor cu textul CPAI de pe materialul tegular, unitatea militară staționată aici a fost o trupă auxiliară de infanterie și anume c(ohors) p(rima) A(ugusta) I(turaeorum). În cursul cercetărilor recente situl a fost cartat cu ajutorul măsurătorilor geofizice și prin periegheze intensive. Săpăturile arheologice au avut în vedere cercetarea clădirii comandamentului din castru, a băilor și unele locuințe din așezarea civilă. În 2015 a fost înființat Parcul arheologic de la Călugăreni care este administrat de Centrul de Cercetare al Limesului Roman, din cadrul Muzeului Județean Mureș. Parcul se extinde pe o suprafață de peste cinci hectare și are ca scop protejarea și valorificarea sitului arheologic. (G.V.G.)
