Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis recent, în cazul Ferrieri și Bonassisa împotriva Italiei (hotărârea din 8 ianuarie 2026), că Italia încalcă articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin faptul că permite autorităților fiscale să acceseze direct datele bancare ale contribuabililor (inclusiv informații despre conturi, tranzacții și istoricul operațiunilor) fără autorizație judiciară prealabilă și fără notificarea persoanelor afectate. Curtea a considerat că această practică reprezintă o violare a dreptului la respectarea vieții private, deoarece legislația italiană nu oferă limite clare pentru acțiunile potențial discreționare ale autorităților și nu asigură protecții procedurale adecvate, cum ar fi controlul judiciar independent sau proporționalitatea măsurilor. Hotărârea nu abordează explicit înghețarea sau executarea silită a conturilor bancare de către autoritățile fiscale italiene ca parte a aceleiași violări. Totuși, în alte cazuri conexe, cum ar fi Italgomme Pneumatici și alții împotriva Italiei (hotărârea din februarie 2025), CtEDO a constatat violări similare ale articolului 8 în contextul auditurilor fiscale, inclusiv prin accesul la sedii de afaceri și sechestrarea de documente, din cauza lipsei de garanții împotriva abuzurilor (cum ar fi lipsa motivării specifice pentru măsuri și a controlului judiciar eficient).
Aceste decizii subliniază probleme sistemice în legislația italiană privind puterile autorităților fiscale, care ar putea implica indirect și măsuri coercitive precum înghețarea activelor. Italia a fost obligată să reformeze legislația pentru a asigura conformitatea cu Convenția.
Consecința în dreptul nostru intern: dacă legea sau norma internă contrazice decizia CtEDO din 8 ianuarie 2026, vor fi înlăturate de la aplicare. Măsurile de austeritate fiscală de anul trecut, care depășesc cu mult proporționalitatea, devin vulnerabile în fața acestei decizii a CtEDO. Orice contribuabil, victimă a acțiunii constante de strângere a șurubului fiscal, poate ataca în justiție fiscul. De exemplu, modificarea procedurii răspunderii solidare fiscale a administratorului, asociatului sau acționarului pentru datoriile societății, care devine, practic, automată, aneantizând principiul răspunderii limitate a asociatului pentru datoriile societății, intră sub impactul acestei hotărâri a CtEDO contra Italiei. Deci, ar putea fi înlăturate de la aplicare, în baza art. 20 alin. 2 din Constituție. De asemenea, sistemul de evidență și control online al proprietăților, intitulat, foarte inteligent, e-Proprietate (sistem pus alături de sistemul de urmărire online a contabilității, e-Factura, și a produselor care circulă pe piață, e-Transport), face ca cetățeanul obișnuit sau antreprenorul să fie captiv într-un panopticon digital-fiscal unde nu există viață privată. Mai ales locuințele familiale, setate prin referendumul aflat în curs* pentru a fi taxate mai vârtos (în baza unei legislații contrare Constituției, CEDO și Dreptului Uniunii Europene, deci ilegitimă), sunt ținte ale măsurilor fiscale care se „califică” la înlăturarea de la aplicare pentru încălcarea art.8 din CEDO și a principiului proporționalității.
În fine, obligația de facto de a efectua numai plăți și încasări bancare sau online, numerarul fiind practic înlăturat, este în aceeași situație, de încălcare a art.8 din CEDO. Mișcările din contul bancar sau din online relevă deseori aspecte ale vieții intime sau familiale, grav afectate prin ingerința permanentă a fiscului. Scopul declarat al regimului de sancțiuni directe sau indirecte aplicate numerarului este lupta contra evaziunii fiscale și contra spălării de bani, dar acestea cresc constant, căci sunt tolerate sau indirect încurajate când e vorba de faptele sau omisiunile corporațiilor sau ale „profesioniștilor” optimizării fiscale, de unde o evidentă încălcare a principiului proporționalității. E clar, anul 2026 ”promite” a fi un an al recrudescenței litigiilor fiscale și a restriștii judiciare.
*referendumul proprietății, derulat de BNR, nu e obligatoriu; eu, unul, voi refuza să particip la această nouă metodă de a ne face exponate în muzeul de sticlă al păpușilor emoționale; așa cum NU am participat nici la referendumul „digital” din 2021…
