Nu, nu e un teatru ieftin „de guvernare”, nici o budată politică… „posthrebencizată” (și… imbecilizată) a PSD -ului… Este un calcul cinic, făcut încă de la momentul facerii coaliției nefăcuților, cu proiecții precise de acțiune și intervenție, „pentru țară”, pentru „scoaterea” țării din haosul în care și ei au aruncat-o… Totul cu un scop electoral clar… Pentru că era suficient ca social-democrații, ca acțiune de înfrânare a exceselor despotice ale premierului bolovănos, ducând țara spre o prăpastia pe marginea căreia stau șacalii de prin aproape tot înconjurul țării (și din arvunisitoarele de colonii și protectorate ieftine în Europa, pentru a compensa pierderile din Africa trezită și care se scutură de jugurile ce sunt astăzi puse pe noi), era, dară, de ajuns ca ei să nu fie de acord cu aceste pachete fiscale de poprire a țării… Dar ei au avansat o schemă cameleonică… În care, deși cu „elefantul” la vedere în magazinul cu porțelanuri ciobite ale pachidermei roșii, au încercat să nu lase totuși urme de deconspirare publică… Posibil și imediat electorală… Iar calculul lor cinic, la fel de usturător precum măsurile anti-românești ale despotului de la guvernare, a vizat un șotron aritmetic, posibil dimpreună cu primul matematician al unei țări aproape corigente, în care PSD să stea „în umbră” la facerea marilor apocalipse înșiruite spre extincția finală a țării, prin fel și fel de abțineri, „plecări” de la masa de negocieri (dintr-o guvernare?!) și penibile manifestări de presupusă ostilitate „de stânga” față de guvernarea de dreapta în care s-au lăsat „captivi” pentru, desigur, binele țării… Și unde, nu pentru că nu ar putea, ci pentru că nu vor, nu fac nimic… Un calcul în care, după împingerea țării pe marginea prăpastiei pauperizării oamenilor, PSD-ul să apară drept izbăvitorul națiunii, prin feluriți „colaci de salvare” (scutirea de CASS a mamelor, a veteranilor de război etc.), prin presupusa „reparare” a unor abuzuri ale guvernului bolovănos care rade tot… Or, tocmai aici este marea ipocrizie: repararea unor derapaje ce nu ar fi trebuit să existe în numele unei coaliții în care PSD nu este (nu încă!) animalul mort din cimitirul elefanților…
De aceea, avansarea acum de către social-democrați a unor legi „de reparare” a unor abuzuri din tainurile lor cu guvernarea, în care sunt parte (sic!), reprezintă doar o sinistră mascaradă pentru acoperirea, calculată, a gropilor electorale în care ar trebui să cadă, într-un infern etern, dimpreună cu toți ceilalți… Astfel, în modul cel mai josnic, ba, chiar la limita trădării însăși guvernării, PSD încearcă să capitalizeze pe marginea fiecărui pachet fiscal al Executivului, prin etape de „reparare” martirică a greutăților istovitoare puse în spatele țării.
În fapt, o golăneală sinistră, cu amprentă de generozitate („de stânga”, evident!) pentru țară, în care, în vreme ce hienele mătrășesc tot ce mai este românesc, PSD își asigură supraviețuirea electorală prin acțiunile sale de presupus „bun samaritean” de guvernare… Doar că acestor lăuze viermănoase de pe marginea prăpastiei spre care este împinsă țara le lipsește tocmai instinctul de intuiție de conservare politică. Tot cu avânt electoral… Pentru că, deși suntem guvernanți, într-un mod bolovănos-bolnăvicios de scăfârlia cu mustața sărită pe post de sprânceană („două-ntruna”!), deși aceasta poate fi acuzată de orice, totuși nu o putem suspecta și de o crasă goliciune de analfabetism politic! Și n-ar fi de mirare ca răspunsul celorlalți pioni de guvernare (actori pentru mândria lor, pioni la cheremul Europei, și nu numai) față de acțiunile PSD -ului, culegând lauri pe spinarea unei mârțoage târâtă dimpreună cu noi spre groapa istoriei, să fie pe măsură… Pentru că, după ce va fi împachetat țara într-un nod gordian al reformelor fără cap de fir de ieșire, actualul guvern și-ar putea da lesne demisia… Lăsând tocmai PSD -ul cel dornic de laurii de pe caii morți (ai guvernării) să preia, din mers, frâiele dricului… Pentru că, priviți omul! Omul, nu sprânceana! Este suficient să deslușiți că scopul lui e clar acela de a pune țara pe făraș. Atât. Iar după va fi „măturat” totul, va pleca fără să se uite înapoi…
