Dacă vă plac ieșirile în natură și vrei să descoperi cât mai multe locuri frumoase din România, în comuna Racoș din județul Brașov, găsești la o aruncătură de băț unul de altul, trei locuri grozave pe care le poți explora într-o după amiază de vară. E vorba de Vulcanul Racoș, Lacul de Smarald, Coloanele de bazalt și Castelul din Racoș, toate minuni impresionante ale naturii și arhitecturii medievale. Vulcanul stins din Racoș este cunoscut ca fiind vulcanul cu cea mai recentă activitate de pe teritoriul României, chiar dacă ultima dată a erupt acum multe mii de ani în urmă. În urma erupției și a răcirii lavei, s-au format zgura, coloanele de bazalt și acea rocă poroasă numită piatra ponce. Din această piatră ponce locuitorii din Racoș și-au construit casele și acareturile. Chiar și Castelul din Racoș este și el construit tot din piatră ponce. Piatra ponce e o rocă extrem de rezistentă, chiar dacă, datorită structurii spongioase, e mai ușoară decât altele și pare fragilă. Din craterul vulcanului Racoș a fost mult timp exploatată și zgura, însă acum zona este declarată arie protejată, așa că orice intervenție umană este interzisă prin lege. Peisajul de care ai parte atunci când vizitezi vulcanul Racoș e unul rar, care te trimite cu gândul la Marte, planeta roșie. Pereții înalți de pământ gălbui, roșiatic și negru, peisajul arid și lipsa oricărei mișcări a materiei în interiorul craterului, te transportă într-o lume parcă nepământeană. Totuși după ce urci, revii la realitate și te îndrepți spre următorul loc ce alcătuiește complexul geologic de la Racoș și anume Lacul Brazi, zis și Lacul de Smarald. Acesta s-a format în interiorul fostei cariere Brazi, acolo unde pe vremuri erau exploatate rocile bazaltice. Localnicii spun că cei care lucrau la vechea carieră ar fi săpat până la pânza freatică și astfel bazinul s-ar fi umplut cu apă. Pe plăcuța informativă de pe malul lacului scrie însă că acesta s-ar fi format în urma precipitațiilor acumulate, iar 80% din volumul de apă ar fi același de 20 de ani încoace. Totuși oricare ar fi fost modul lui de formare, trebuie să recunosc că Lacul de Smarald nu e chiar unul obișnuit. Culoarea apei și stâncile înalte care-l înconjoară îl fac unic.
Zona mai are și un ecou puternic, așa că dacă mergi acolo, nu te sfii să-l experimentezi. În Lacul de Smarald, scăldatul este interzis. Mi-a fost neclar la început aspectul acesta, pentru că la fața locului, în primă fază, n-am văzut să scrie pe nicăieri, nimic. Și era o grămadă de lume care se bălăcea fără rezerve. Am descoperit însă acasă, într-o filmare, că pe partea dreaptă cum mergi spre lac, cineva a mâzgâlit cu vopsea albă pe stânci: „Scăldatul interzis”. Nu e foarte vizibilă atenționarea, dar e acolo. Și mi se pare normal să fie, de vreme ce zona este arie protejată. La lac poți ajunge cu mașina, dar poți merge și pe jos după ce ai vizitat Vulcanul Racoș. Îți recomand să faci asta, pentru că vei avea astfel ocazia ca mai întâi să vezi lacul de deasupra stâncilor și apoi să cobori pe malul lui. Poți lăsa mașina în parcarea apropiată de vulcan și face o plimbare super plăcută pe câmp. Direcția de mers e semnalizată, așa că nu ai cum să te rătăcești. La 5 minute distanță de Lacul de Smarald mai poți vedea Coloanele de bazalt, un loc despre care se spune că ar emana energii pozitive. Păi cum să nu te simți energic și pozitiv dacă ești în vacanță, nu?! Coloanele de bazalt sunt rezultatul scurgerilor de lavă și au o înălțime de 12-15 metri. Au o formă hexagonală, frumos cioplită de mama natură, iar cățăratul pe ele este periculos și strict interzis. Dacă mergi să vezi Coloanele de bazalt ia cu tine o sticlă de apă, o pălărie și ochelari de soare, pentru că drumul până acolo nu are deloc porțiuni de umbră. În concluzie, dacă nu ai fost la Racoș, poate ar trebui să mergi, iar dacă ai vizitat deja Vulcanul stins, Lacul de Smarald și Coloanele de bazalt, aștept cu nerăbdare impresiile tale legate de Castelul din Racoș (Castelul Bethlen). Oricum, intrarea în rezervație nu mai este gratuită ci se plătește, iar prețul unui bilet include și vizitarea Castelului Bethlen din Racoș.
Castelul din Racoş este un monument istoric care se găsește la 68 de kilometri distanță de Brașov, în partea centrală a comunei Racoș. Pe locul actualului castel exista un conac, care data din anul 1494. Inscripția originală, care se găsește încă la intrarea în castel, prezintă următorul text: „Soli deo gloria Extrui fecit ex fundamento Georgius Sükösd A. D. 1624. 9. maj.”. Construcția castelului este finalizată pe 9 mai 1624 de către Sükösd György, în stil renascentist. Există și alte teorii care afirmă că înainte de prezentul castel nu ar fi existat un conac, ci o mănăstire din pietrele căreia ar fi fost construit castelul mai apoi. Putem doar bănui faptul că ar fi fost mai ușor de construit castelul dintr-un conac decât dacă ar fi fost construit de la zero. Cert este că acest castel construit de Sükösd György avea să fie fortificat mai târziu de Budai Peter, un puternic diplomat al Transilvaniei. Acesta ridică zidurile castelului, bastioanele, podul castelului și depozitul de arme. Începând cu anul 1694 castelul este moștenit de către Bethlen Samuel, fiul cancelarului Bethlen Janos, iar până la 1863 atât construcția, cât și domeniul este deținut de dinastia Bethlen. În 1863 castelul este cumpărat de Banca de Credite de la Mihaly Bethlen și cedat mai târziul contelui Teleki Samuel. Acesta, conform lui Orban Balazs părăsește castelul și se retrage la Viena. Din păcate, începând cu 1903 castelul este achiziționat de la contele Teleki de către Composesoratul de Păduri și Pășuni din Racoș, iar din acel moment începe degradarea accelerată a acestuia. În timpul Primului Război Mondial statul maghiar a luat în calcul restaurarea acestuia. În 1917 toate materialele necesare restaurării erau depoziate în curte, dar în urma recuceririi de către români, proiectul este sistat. Din acel moment este lăsat o bună perioadă de timp în paragină. După căderea regimului comunist s-a încercat o restaurare parțială, dar nu a durat mult. Singurul lucru care a fost făcut, a fost să încetinească degradarea accelerată. Dacă nu se intervenea atunci, astăzi nu ar mai fi existat castelul. În 2019 Composesoratul de Pădure și Pășune din Racoș, după o lungă procedură juridică redobândește proprietatea asupra castelului și tot în acest an încheie un contract de închiriere prin care cedează dreptul de administrare Asociației Alsórákosért. Din punct de vedere arhitectonic, ansamblul castelului avea forma de pătrat. Zidurile cetății înconjoară o curte pătrată, cu bastioane circulare la colțuri. Acestui zid i se anexează clădiri acoperite, amplasate în trei laturi. Pe latura estică se află lăcașul nobilului, construit pe un singur nivel. Aici și turnurile rotunde adăpostesc camere, iar scara principală duce spre verandă. Turnul de poartă este situat pe mijlocul laturii de sud și tot acolo se observă și un șir de camere secundare, probabil camere puse la dispoziția celor care lucrau în serviciul castelanului. Pe ambele părți ale aripii se află amplasată câte o scară. În partea de vest a castelului se aflau spațiile necesare pentru întreținerea curții nobiliare, la parter grajdurile și un loc pentru fâneață, iar la etaj depozitele pentru cereale. În partea de nord, zidul a fost fortificat. Pe exterior, bastioanele sunt fortificate cu ziduri scunde, construite în unghi ascuțit. Ansamblul era înconjurat de un șanț adânc de apă, traversarea făcându-se printr-un pod rabatabil (mobil) care dădea spre turnul porții. Castelul mai era înconjurat de un zid, din care au rămas doar turnurile colț și pe alocuri zidurile joase. Amplasarea interioară a aripii aristocratice reprezintă o bogăție și din punct de vedere istoric. La momentul actual, intrarea de la parter este înzidită, doar coloanele trei sferturi aflate pe părțile laterale și spațiile ale căror tavane se prăbușesc, coloanele din lemn care înlocuiesc cărămizile care se extindeau odinioară în paralel cu clădirea, indică aspectul de lux pe care l-a avut cândva castelul. Prin intermediul unei scări cu o rampă dreaptă se ajunge la intrarea festivă de la etaj, care dă direct în sala de consiliu. Sculptura ușii din lemn este compusă din două forme octogonale, amplasate una peste alta, și bordate cu ornamente sub formă de lauri. Canturile ușii sunt decorate cu elemente sculptate. În mijlocul celo două octogoane se pot observa rozete bogate. Elementele sculptate ale ușii sunt schimbate cu uși de scândură, robuste. Canatul este încadrat în piatră roșie, a cărei rază de lemn este în contrast puternic cu partea exterioară, simplă, a clădirii (doar ferestrele sălii de conferințe sunt prevăzute cu arhitectura simplă a unui timpanon). Cel mai probabil, lucrările din perioada Renașterii târzii s-au efectuat atunci când castelul i-a aparținut contelui Bethlen Samuel. Oricum, imaginea de clădire medievală fortificată oferă o atmosferă în care parcă se aud încă menestrelii și caii cabrați ai cavalerilor în armuri ce își lovesc cu sârg săbiile. Sau se văd de data aceasta doar câțiva fluturi frumoși ce zboară prin iarba plină de flori…
Parte din aceste frumuseți sunt cuprinse în Geoparcul aspirant Carpaterra ce se află în județul Braşov, în zona Racoş – Rupea, și include singurul loc din țară unde se cunoaște un vulcanism de tip maar de vârstă cuaternară (1,2 milioane de ani). Vulcanii maar sunt vulcani explozivi, rezultati in urma unor eruptii freato-magmatice, care produc conuri joase de scorii în jurul unui crater central. Lava bazaltică acumulată în lacul de lavă din crater a format, prin răcire, coloane verticale. Cu o suprafață de doar 271 km2 pe teritoriul a 7 sate și un oraș, Geoparcul include 11 situri ale patrimoniului natural (dintre care 5 rezervații naturale de tip geologic și paleontologic și 2 situri Natura 2000) și 10 situri ale patrimoniului cultural (biserici fortificate, cetăți și două situri arheologice dacice – Tipia Racoșului și Piatra Detunată). Patrimoniul geologic cuprinde conuri de scorii (vulcanul Hegyes), curgeri de bazalte (coloane de bazalt), blocuri din avalanșe de debrite ale vulcanului Vârghiș (rezervația geologică Stânca bazaltică de la Rupea), vulcanii noroioși de la Homorod, fântâni cu apă sărată (Slatina Racoș și Slatina Mercheașa) și punctul fosilifer Carhaga. Pe lângă cele menționate mai sus, în cadrul Geoparcului se întâlnesc și cariere abandonate și active, biserici fortificate (Rupea, Homorod, Mercheașa și Fișer), biserica reformată Racoș, castelul Sükösd-Bethlen, Cetatea Țărănească Jimbor și situl de protecție avifaunistică (SPA) Cotul Turzunului. Veniți la Racoș și lăsați pașii să vă poarte către istorie și colțuri de rai geologice și faunistice!
