Dacă sunteți iubitori ai vizitelor speologice în cavitățile carstice din țară și vecinătăți, puteți trece în programul dumneavoastră o vizită la Peștera Stopića Pećina, care se află pe partea de nord-est a muntelui de Zlatibor. Este la 30 km de Užice, 250 km de Belgrad și la 19 km de autostrada principală din Belgrad-Podgorica. Este protejată ca monument natural. În 2022 a fost cea mai vizitată peșteră din Serbia. Drumul Užice-Sirogojno trece deasupra peșterii în sine. Peștera este clasificată ca fiind o peșteră calcaroasă activă pentru că râul Trnavski Potok curge chiar prin ea. Acesta a format trei peșteri de dizolvare pe diferite niveluri: unul care este inundat periodic, un nivel mediu – cel de al doilea – și nivelul descoperit cel mai recent și format pe o falie. Cu excepția acestui nivel, peștera Stopića Pećina are o lungime de 1.691.5 metri și acoperă o suprafață de 7911.5 m2 și are un volum interior mai mare de 120.000 m3.
Intrarea în peșteră se află la 711 metri deasupra nivelului mării și are un portal impresionant ce are 30-40 metri înălțime și 18 metri lățime. Climatul în peșteră este influențat de condițiile exterioare – iarna este frig și cald vara. Apele pârâului Trnavski Potok afectează, de asemenea microclimatul peșterii. Peștera este compusă din cinci secțiuni botezate: „Sala Luminii”, „Sala întunecată”, „Sala Mare” („canalul cu piscine” unde se află bazinele și bazinetele în trepte) și râul Channel („Canalul râului”). Are și o cascadă de 9,5 metri. numită „Izvorul Vieții”. Secțiunile peșterii care sunt deschise pentru vizitatori nu au un număr mare de formațiuni, dar există o serie de elemente interesante, cum ar fi intrarea mare, diferite speleoteme, așa numitele „dugure” sau „wigledi” (deschiderile din tavan; „hornurile”), un potir de calcar numit „Cimitirul de câini”, etc.. Peștera mai cuprinde și o serie de lacuri de sinterizare („căzi de baie”, sau „oalele”, formațiuni speleotemice care se umplu cu apă în timp și se revarsă, creând o curgere în cascadă), care sunt printre cele mai mari din Serbia și cele mai profunde (mai mult de șapte metri). De reținut intrare imensă, care parcă îmi aduce aminte de Cetățile Ponorului. Peștera a fost folosită ca ascunzătoare de populația sârbă locală în fața armatei otomane. Unii au căutat aici comori. Alții, haiduci, s-au ascuns în peșteră. Peștera a fost deschisă publicului în anul 2009. Se vizitează primii 400 de metri, amenajați. Datorită acusticii, aici s-au susținut și concerte.
