În lumina albăstruie a subsolului Muzeului Național de Istorie a României, unde se află Tezaurul Național Istoric, am descoperit imaginea unei piese prețioase mari și deosebite: „Cameea Orghidan” – cunocută ca „Marea Camee a României” (posibil din secolul IV d.Hr.). Este cea mai spectaculoasă și cunoscută piesă din colecția donată de Constantin Orghidan. Cameea este realizată din sardonix policrom (cu nuanțe de maro, brun-violet, verde-brun, alb și alb-roșcat), de formă eliptică și reprezintă apoteoza unui cuplu imperial. Sardonix este o varietate de calcedonie (un tip de cuarț), cunoscut pentru benzile sale alternante de culoare maro, roșu, alb sau negru. Sardonixul este găsit în mai multe părți ale lumii, inclusiv India, Brazilia, Germania, Cehia, Madagascar și Statele Unite. A fost folosit încă din antichitate pentru sculpturi, camee și sigilii, fiind apreciat pentru duritatea și frumusețea sa. Reprezentantul Bibliotecii Academiei Române opinează că, la origini, piesa Marea Camee a fost pictată, așa cum sunt și alte mari camee din lume. Dimensiunile spectaculoasei piese sunt rar întâlnite în cazul artifactelor similare – 17,5 cm x 13,6 centimetri x 13,6 centimetri și o greutate de 905 grame. Ca dimensiuni și greutate ea astăzi este a cincea camee din lume, după cele de la Paris, Viena, Haga și Napoli. Marea Camee a României înfățișează două acvile cu aripile desfăcute, ținând în gheare o ghirlandă de frunze și fructe. Aceste două păsări susțin busturile celor doi soți imperiali, cel mai probabil Iulian Apostatul (331 – 363 d.Hr.) și Flavia Elena, sora lui Constantius II. Cei doi s-au căsătorit în anul 355, când Iulian Apostatul (ultimul împărat roman păgân) a fost învestit ca Caesar. Faptul că împărăteasa este reprezentată în această piesă arată că a murit înaintea soțului său și că cel din urmă nu s-a recăsătorit.
De fapt, interpretările privind personajele ilustrate variază de la un istoric la altul, dar cărturarul Mihai Gramatopol (cel care a început studiul asupra „Colecției Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române” în 1966) oferă explicații solide și bine argumentate privind identitatea cuplului, eliminând punctual interpretările celorlalți cercetători, ei înșiși nesiguri cu privire la propriile aprecieri lansate. Mai departe, observăm că, între cele două busturi imperiale reprezentate în această piesă, o avem pe Minerva, zeița înțelepciunii și a războiului drept, aici purtând casca, lancea și scutul. Marea Camee a României uimește prin caracterul insolit al esteticii și reprezintă o mărturie a artei romane, cu reverberaţii în istoria României. Piesa este totodată dovada concretă a faptului că în trecutul nostru au existat oameni deosebiți, colecționari pasionați, care şi-au făcut din susţinerea culturii o datorie de onoare. Marea Camee a României a încântat privirile publicului larg în urma celebrei donații din 1944, a inginerului Constantin Orghidan (1874 – 1944). S-a născut în Bucu¬rești, în ziua de 22 iunie 1874, ca fiu al lui Constantin R. Orghidan și al Eufrosinei Orghidan, provenind dintr-o veche familie de negustori brașoveni aromâni, implicați în lupta pentru afirmare a națiunii române în Transilvania și ulterior în modernizarea industrială a vechiului regat al României. A urmat cursurile Școlii Naționale de Poduri și Șosele, devenind unul dintre cei mai reputați ingineri ai Căilor Ferate Române. Meritele sale în dezvoltarea infrastructurii de căi ferate a României au determinat decorarea sa, la 9 mai 1911, de către Regele Carol I cu Ordinul „Coroana României“ în grad de Cavaler. În timpul Primului Război Mondial a fost numit membru în Camera Militară de Recepție a Materialelor de Război și trimis în Statele Unite ale Americii pentru a coordona ajutoarele militare americane trimise României. După război a fost delegat de Guvernul Român la prima Conferință Internațională a Muncii, desfășurată la Washington și a devenit membru în Comitetul de Administrație al Camerei de Comerț Americano-Române. În 1923 devine primul președinte al Uniunii Industriilor Metalurgice și Miniere din România și director general al Uzinelor de Fier Reșița. În același an, Regele Ferdinand I i-a conferit Ordinul „Steaua României“ în grad de Comandor. Constantin Orghidan a fost, de asemenea, un pasionat colecționar și numismat, vicepreședinte al Societății Numismatice Române (1933-1944) și membru de onoare al Academiei Române, preocupat de activități de mecenat. De-a lungul vieții a alcătuit o fabuloasă colecție de monede – cea mai valoroasă din istoria numismaticii românești și una dintre cele mai valoroase din lume – pe care a donat-o în 1944 Academiei Române. Este vorba despre peste 10.000 de monede de aur, argint și bronz, grecești, romane, bizantine și medievale; sigilii bizantine – colecția „Vitalien Laurent” achiziționată la Istanbul; geme și camee; sigilii regale antice assiriene și babiloniene; scarabei egipteni; bijuterii bizantine de aur. Cea mai spectaculoasă și cunoscută piesă din colecția donată este „Marea Camee a României” (posibil secolul IV d.Hr.), a treia ca mărime din lume, potrivit Bibliotecii Academiei Române. Astfel, datorită lui Constantin Orghidan, Academia Română, prin Cabinetul de Numismatică din cadrul Bibliotecii Academiei Române, este, în prezent, deținătoarea uneia dintre cele mai spectaculoase și reprezentative colecții numismatice din lume.
Deși a urmat drumul științelor reale, Orghidan a fost preocupat și de istorie, filosofie și arheologie, reprezentând un exemplu admirabil de antreprenor care înțelege și apreciază importanța culturii românești. Ba chiar unul care-și donează, spre studiu și expunere publicului larg, colecția care a reprezentat pasiunea de o viață a inginerului. Orghidan a fost un personaj cu un destin fabulos, fiind cel mai mare colecționar numismat pe care l-a avut vreodată țara noastră. Unul dintre cei mai bogați oameni ai României anilor ’20, cu o cultură extrem de vastă, omul de afaceri își permitea să achiziționeze orice piesă deosebită, oricând, la orice preț. De aceea, de-a lungul vieții, Orghidan a creat o colecție extrem de valoroasă de monede bizantine din aur și argint, dar nu numai. Orghidan era atât de cunoscut în epocă pentru achizițiile sale de mare importanță, încât casele de licitații din Vest îi trimiteau anticipat, la București, cataloagele cu piesele care urmau a fi vândute, iar colecționarul trebuia să evalueze calitatea cataloagelor, dar și să își exprime dorința – dacă îl interesa ceva – de a cumpăra o piesă înainte ca aceasta să fie supusă „duelului” public al licitației. Graţie importantei contribuţii pe care Constantin Orghidan a avut-o în crearea unui tezaur românesc, mormântul său, care se afla în orașul Oțelu Roșu din 1944 – (fost Ferdinand), din judeţul Caraș-Severin, a fost îngrijit cu sfințenie. Aici a fost înhumat, ca fost director al Uzinelor de Fier Reșița și inginer de căi ferate. Ca o recunoaştere a deosebitelor sale calităţi, pe piatra funerară a colecţionarului stă semnalat posterităţii un altfel de epitaf: „Mormânt de importanță istorică”.
La aproape 80 de ani de la moarte sa, sicriul său a fost adus din localitatea Oțelul Roșu (jud. Caraș-Severin), pentru fi înhumat în locul de veci al familiei, alături de mama sa, Eufrosina Orghidan. A fost reînhumat joi, 19 septembrie 2023, în Cimitirul Bellu din București, potrivit dorinței din testamentul tău. Înainte de slujba de la cimitirul Bellu, personalitatea sa a fost evocată în cadrul unei ceremonii la Biblioteca Academiei Române. „A fost legat prin mii de fire de Academia Română. El e omagiat astăzi la îndeplinirea a 150 de ani de la naștere și a 80 de ani de la moarte, zicem moarte din obișnuință, fiindcă Orghidan trăiește prin lucrarea lui”, a subliniat Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Evenimentul comemorativ, desfășurat în Aula Academiei Române, a fost moderat de prof. ing. Nicolae Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei Române. Acesta a fost urmat de inaugurarea festivă a expoziției permanente dedicată colecției „Orghidan” de la Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române. În discursul rostit la manifestarea comemorativă, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a amintit mai multe detalii biografice despre Constantin Orghidan. „El a dezvoltat infrastructura de căi ferate a României în așa măsură încât, fiind încă tânăr, a primit Ordinul Coroana Române înainte de Primul Război Mondial. A ajutat în asemenea măsură dotarea Armatei României în marele război și aprovizionarea ei cu echipamente americane încât a mai primit o medalie. A dezvoltat industria metalurgică românească, a prezidat Camera de Comerț și Industrie a României și multe altele. Opera sa majoră pentru posteritatea științifică este însă colecția numismatică unică, pe care a constituit-o din pasiune, dar cu pricepere de specialist”, a spus Pop. Inginerul a donat prin testament colecția sa de numismatică de aproape 10.000 de piese. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment a fost Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal. Preasfinția sa a citit mesajul Părintelui Patriarh: „Această manifestare, organizată cu solemnitate și demnitate de Academia Română, ne ajută să înțelegem că celebrarea marilor simboluri și valori ale neamului românesc este o datorie permanentă a tuturor, mai ales într-o vreme când instituții importante din societatea românească nu mai cultivă gesturi comemorative naţionale. Graţie importantei contribuții pe care Constantin Orghidan a avut-o în crearea unui adevărat tezaur, Academia Română este în prezent, prin Cabinetul de Numismatică din cadrul Bibliotecii Academiei Române, deținătoarea uneia dintre cele mai spectaculoase și reprezentative colecții numismatice din lume.
Contribuția marelui inginer și numismat Constantin C. Orghidan trebuie mai mult cunoscută şi prețuită, fiind un îndemn la o mai bună cunoaștere a culturii și identității noastre româneşti. Felicităm pe Domnul prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și Directorul General al Bibliotecii Academiei Române, precum și pe organizatorii acestor acestui eveniment cultural deosebit!”, a subliniat Părintele Patriarh în mesajul transmis. La manifestarea comemorativă a participat și Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, care a rostit o alocuțiune, intitulată „Inginerul numismat Constantin Orghidan, ctitor și binefăcător în Banat”. De asemenea, dr. Emanuel Petac de la Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române a prezentat momente din activitatea de numismat a ing. Constantin Orghidan și piese valoroase ale colecției. Constantin Orghidan a fost decorat la 9 mai 1911 de regele Carol I cu Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler pentru meritele sale în dezvoltarea căilor ferate din România. Totodată, pentru impresionanta sa activitate, Constantin Orghidan a fost decorat de regele Ferdinand I cu Ordinul „Steaua României” în grad de Ofițer (1922), apoi cu același Ordin în grad de Comandor (1923), iar ulterior cu Ordinul „Coroana României” în grad de Mare Ofițer (1926). Astăzi vorbește în numele său vasta și valoroasa colecție numismatică pe care a dăruit-o țării sale, iar Marea Camee a României strălucește ca un misterios foc tainic în marea Sală a Tezaurului din Cadrul Muzeului Național de Istorie.
