Nu va mai trece mult timp până vom constata că am intrat în UE cu mai multe firme autohtone decât ni se va mai fi permis să mai avem de la un anumit moment… Firme românești, autohtone… Pur autohtone, nu paravane pentru interese, influențe, malversațiuni împotriva a tot ceea ce a fost cândva românesc… Iar acele vremuri nu sunt departe… Pentru că, acum, nu asistăm doar la disoluția ultimelor zvâcniri de capital autohton, ci, efectiv, la înlocuirea brutală a tot ceea ce mai era românesc în zona economică (curând și comercială) autohtonă. O înlocuire în care disoluția a ceea ce a fost cândva românesc, sub o presiune devenită în ultimii ani o grea povară fiscal-financiară, va deveni o extirpare dirijată a ultimelor firme românești. Companii care mai contau și care vor fi încălecate de o infuzie de firme maghiare, austriece…
Și chiar dacă patronatele ar fi trebuit să fie primele care să reclame (și) acest proces de înlocuire, ba, mai mult, să ceară o minimă legislație protecționistă pentru supraviețuirea unui procent de firme românești, având acționariat românesc, și nu societăți „paravan” pentru inserția de afaceri de afară, tăcerea generală este un semn evident al unei complăcerii ticăloase, trădătoare și distrugătoare. Pentru că, mai ales de la „rocada maghiară” prin instituțiile de bază ale statului, acum și la nivelul decizional al acelora financiar-fiscale, strategice, avalanșa de companii, mai ales maghiare, este de netăgăduit, fiind zeci de firme ce intră în economia românească având, chipurile, activități economice aparent obișnuite, comune… Dar care au în statutul lor activități ce se vor dovedi ca fiind, de fapt, segmentul lor principal ca acțiuni economice țintite… Inclusiv din sfera strategică, de nepermis ca infuzie străină într-un stat care își respectă viitorul… Și care vor ajunge să controleze sectoarele esențiale…
Să nu uităm că sunt deja firme ungurești ce au intrat în România sub paravanul activităților economice din zona „afacerilor imobiliare”… Și care au fost lăsate să achiziționeze tot ceea ce firmelor noastre nu li se permitea sub pretextul a fel și fel de avize și condiționări, inclusiv din perspectiva unor aprobări patrimonial-monumentale, și care au „virat”, fiind înființate în România pentru a presta strict anumite activități, spre scopul și obiectul lor principal, precum preluarea de licențe de exploatare a resurselor noastre. Sunt zeci de firme ce au stat la pândă cât a fost nevoie… Numeroase firme (și nu doar ungurești!) susținute financiar direct de către Budapesta (pentru o clară expansiune paneuropeană), un exemplu fiind și o societate ungurească abia intrată în țară pe un segment aparent „inofensiv”, reparația de material rulant, dar care are în domeniul de activitate un domeniu de interes strategic: transportul de marfă pe calea ferată… Acolo unde a fost desființată compania autohtonă, CFR Marfă, și înlocuită, prin decizia guvernanților, cu o „Carpatica Feroviar” bătând însă vizibil spre o „transcarpatica” în interesul Ucrainei și Ungariei.
Pentru că așa este acaparată o țară… Prin firme (maghiare, austriece etc) care încep să-și deconspire zona reală de interes!
Și vom ajunge curând într-un punct în care vom avea, în tot mai multe domenii, mai puțin decât am avut drept capital pur autohton (așa peticit și zdrențuit, dar era al nostru!) la intrarea în UE… Nu vom mai avea resurse, nu vom mai avea fabrici deținute de patronatul autohton, care va ajunge între timp forță de muncă „înalt calificată” pentru casieriile și sectoarele de depozitare și manipulare a mărfurilor din supermarketuri, pentru a fi, mai apoi, eliminată și de acolo până la punctul în care românii, în țara lor, vor mai avea doar obligații și norme de comportament față de un nou val de „optanți”. De data aceasta, însă, nu doar grofi maghiari, favorizați printr-o interpretare legislativă și juridică intenționat eronată, ci prin predarea la cheie a țării de către acești guvernanți trădători, dar și de către clicile lor politico-sindicale, de media, de lobby…
Lasă un răspuns