Castrul roman Tibiscum – ridicat în Banatul Montan la începuturile stăpânirii romane în Dacia

Sistemul de fortificații roman ridicat după înfrângerea armatelor regelui Decebal spre apărarea celor cucerite era unul complex. Vechea așezare „Tibiscum”, ale cărei ruine s-au păstrat până astăzi la Jupa – localitate care aparține de Caransebeș (jud. Caraș-Severin), este una din cele mai reprezentative din Banatul Montan care ilustrează începuturile stăpânirii romane în Dacia. Castrul de la Tibiscum este un vestigiu arheologic de importanță națională. Aflată la intersecția unor importante drumuri imperiale, avea, de asemenea, rolul de a apăra această regiune și mai ales Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, noua capitală a provinciei, împotriva atacurilor întreprinse de sarmații iazygi. Pe lângă așezarea civilă care exista de pe vremea dacilor, a fost construit un castru auxiliar, întărit inițial cu palisadă și val de pământ, iar mai apoi cu un zid de piatră. Cu timpul, castrul s-a extins, pentru a adăposti noile cohorte aduse aici din diferite provincii ale imperiului. Castrul mare, care avea dimensiunile de aproximativ 250 x 75 metri, se întindea pe o suprafață de aproape cinci hectare, dar vestigii arheologice se găsesc acum pe nu mai puțin de 27 de hectare. Ridicat la rangul de „municipium”, probabil în vremea împăratului Septimius Severus, Tibiscum este menționat ca atare la mijlocul secolului al III-lea, în anii de domnie ai împăratului Gallienus și a fost unul din cele mai importante orașe din provincia Dacia. Castrul a fost folosit și în primele secole care au urmat stăpânirii romane, așa cum atestă urmele arheologice de după retragerea aureliană, iar astăzi este considerat un vestigiu arheologic de importanță națională.

Descoperirile arheologice au scos la iveală construcții importante atât din castrul roman, cât și din așezarea civilă, dar deși la Tibiscum s-au făcut cercetări mult mai ample în comparație cu alte situri arheologice, doar o mică parte din vestigiile existente au fost scoase la lumină. În prezent, cel mai reprezentativ monument din complex este castrul mare din piatră, ridicat în scop de apărare pe granița de vest a Daciei Romane, el fiind o mărturie privind modul de construcție și de organizare a unui castru roman. De-a lungul timpului au avut loc lucrări de restaurare pentru castrul aflat pe traseul unor importante căi turistice. Castrul roman de la Tibiscum (Jupa) a beneficiat pentru lucrări de 275.000 de lei, din care 250.000 de lei au fost obținuți de la Institutul Național al Patrimoniului prin programul „Timbrul Monumentelor Istorice” și 25.000 de lei de la consiliul județean, pentru ample lucrări de consolidare ale vestigiilor istorice, totodată și un interesant obiectiv turistic.

Proiectul, depus de muzeul din Caransebeș și Consiliul Județean Caraș-Severin, a avut drept parteneri Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei și Asociația „Prin Banat”, a fost depus la sfârșitul anului 2023 și în primăvara anului următor a fost desemnat câștigător. El este totodată parte a dosarului UNESCO „Limes, frontierele Imperiului Roman”, castrul de la Tibiscum aflându-se, de asemenea, pe „Ruta castrelor”, un proiect național cu finanțare prin PNRR. Lucrările, prin care ruinelor li s-a redat aspectul din vremea construirii lor, au fost terminate în toamna anului trecut și recepționate la sfârșitul lunii noiembrie, chiar cu câteva zile înainte de termen, urmând ca vechiul castru să beneficieze și de alte intervenții. Tibiscum (Tibisco, Tibiscus, Tibiskon) a fost inițial o așezare dacică, apoi oraș în Dacia romană, cunoscut ca municipiu (municipium Tibiscensium) pe vremea împăratului Gallienus (253-268), rang la care fusese ridicat, probabil, sub Septimiu Sever (193-211). Orașul se găsea la ieșirea râului Timiș din munți și vărsarea râului Bistra, lângă Caransebeș, azi localitatea Jupa, județul Caraș-Severin. Sunt vizibile ruinele unor construcții importante și ale unor ateliere din castrul roman și din așezarea civilă romană Tibiscum. Așezările romane de aici au fost și rămân cele mai importante vestigii ale antichității clasice din Banat.

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*