
Sergiu Jiduc locuiește în present la Londra și este de origine din România. În copilărie a crescut în municipiul Arad, unde în gimnaziu și liceu a descoperit alpinismul și geografia și a dezvoltat un atașament aparte pentru natură și studiul său. După ce a absolvit Colegiul Național „Moise Nicoară” din Arad a plecat în 2010, să studieze Environmental Geoscience la Universitatea din Edinburgh, urmat de un Master în Ştiinţă în Environmental Technology la Imperial College din Londra (Marea Britanie). A primit granturi importante pentru cercetare, primul său grant National Geographic fiind acordat în 2012 pentru evaluarea schimbărilor peisagistice din Anzii Peruani. Sergiu Jiduc este singurul explorator român din cadrul National Geographic Society, este cercetător în științele Pământului și expert în strategii de dezvoltare sustenabilă. Sergiu a făcut ascensiuni în munții Himalaya, Karakoram, Thien Shan, Anzi, Alpi, Caucaz și este cel mai tânăr alpinist român (la 19 ani) care a ajuns pe vârful Khan Tengri (7.010 metri) din Munții Thien Shan, Kazahstan. Pe lângă alpinism, Sergiu Jiduc este comunicator științific, a colaborat cu Festivalul Internațional de Științe din Edinburgh și a susținut discursuri la evenimente precum TEDx Londra, Flood Expo Londra, seminarele de explorare ale Societății Regale de Geografie din Londra, Societatea de Explorare a Universității din Oxford etc. Este, de asemenea, fotograf peisagist și un aspirant regizor de film. În prezent Sergiu Jiduc lucrează pentru Climate Bonds Initiative, o organizație non-profit care susține exclusiv mobilizarea pieței obligațiunilor de 100 trilioane de dolari pentru finanțarea soluțiilor care pot ameliora schimbările climatice. El trasează criterii științifice pentru piața de obligațiuni verzi (în concordanță cu limita de încălzire globala de 2.0°C din Acordul de la Paris) – ce vor fi utilizate la nivel global de către emitenții de obligațiuni verzi (guverne, investitori și piețele financiare) pentru a acorda prioritate investițiilor care contribuie la minimizarea efectelor schimbărilor climatice.
Demersurile lui de cercetare se axează în direcții precum: comportamentul ghețarilor în creștere sau în stare de avans rapid; legatura dintre resursele de apă, hrană, energie și dezastrele naturale în zonele montane; evaluarea soluțiilor fezabile pentru a ajuta comunitățile montane să se adapteze la inundațiile glaciare catastrofale; proiectarea și punerea în aplicare a sistemelor agricole hidroponice pentru a ajuta fermierii din zonele aride să-și adapteze producția alimentară la schimbările climatice; evaluarea barierelor care împiedică adoptarea și raspândirea inovatiei tehnologice în comunitățile izolate de pe glob.
După CBI, a devenit consultant independent pentru Consiliul Mondial al Energiei, unde a proiectat un cadru de cercetare calitativă pentru a explora subiectul rezilienței energetice și pentru a oferi recomandări de politici cu privire la cele mai bune practici din sectorul energetic pentru a permite răspunsuri mai agile și mai adaptabile la impactul vremii extreme. În mod similar, a sprijinit Carbon Trust prin realizarea unei evaluări cuprinzătoare la jumătatea perioadei a programului Departamentului pentru Dezvoltare Internațională din Marea Britanie pentru Transformarea Accesului la Energie (TEA) – o inițiativă umbrelă pentru a accelera accesul la servicii de energie curată și accesibile pentru gospodăriile și întreprinderile din țările în curs de dezvoltare.
În prezent, acesta lucrează pentru World Wide Fund for Nature Singapore, unde conduce un program de finanțare a infrastructurii durabile, care include inițiative în amonte în regiunea Asiei, concentrându-se pe finanțarea ecologică și finanțarea ecologică și abordarea unor probleme precum tranziția energetică și infrastructura pozitivă pentru natură. Eforturile sale de cercetare de teren acoperă spectrul științelor naturale și sociale, dar se concentrează în general pe înțelegerea amenințării schimbărilor climatice asupra legăturii apă-energie-alimente (WEF) în bazinele hidrografice glaciare. Unele dintre proiectele sale emblematice au explorat mecanismele de declanșare și au cuantificat dinamica ghețarilor, au evaluat riscul de inundații în lacurile glaciare, au evaluat soluțiile politice și tehnologice pentru a ajuta comunitățile montane să se adapteze la pericolele glaciare și au explorat barierele și facilitatorii adoptării și difuzării inovației tehnologice agricole în comunitățile îndepărtate.
Dar ce înseamnă să faci explorare în ziua de azi? „S-a trecut de la factorul „wow” la factorul de „a face bine”. Sergiu merge în expediții încercând să răspundă la întrebarea „De ce are nevoie planeta?”. Expedițiile sale pun laolată informații științifice și vor să ajute și să aducă valoare comunităților. „Expedițiile înseamnă să ai un scop etic în cercetarea pe care o întreprinzi”, susține cercetătorul. „Aventura montană este un instrument de conectare și transformare, dar și un amestec de risc, provocare și incertitidini”, completează acesta. Sergiu Jiduc lucrează pe diverse proiecte interdiscipilinare de cercetare și dezvoltare durabilă. Este pasionat de studierea munților și în ultima vreme se concentrează pe impactul schimbării climei asupra Pământului. Schimbarea climei este cea mai mare provocare a secolului 21. Pentru a evita viitoare dezastre, omenirea trebuie să limiteze încălzirea globală la 1.5°C. Acest lucru nu mai este o opțiune, a devenit o necesitate urgentă. Încă mai putem face ceva, mai avem timp. Dacă până în 2050 nu se întâmplă acest lucru, după acest an, totul este pierdut. Încălzirea globală înseamnă riscuri imense pentru omenire și implică mai multe tipuri de fenomene extreme: de la inundații, la secete, furtuni, incendii, etc. Societățile industriale au împins Pământul într-o nouă epocă geologică, Antropogenul, în care acțiunea umană a devenit cel mai important agent de schimbare pe planetă. Rezultatul dezvoltării societăților industriale moderne a dus la creșterea presiunii asupra mediului – iar stabilitatea/ echilibrul Pământului este în pericol. Un număr de 195 țări (printre care și țara noastră) au semnat la Paris un Acord privind schimbările climatice în care și-au propus să scadă cu 2 grade temperatura la nivel global (prin reducerea emisilor de carbon, a gazelor cu efect de seră etc.). Documentul a intrat în vigoare din 2020 și semnatarii se vor întâlni din cinci în cinci ani să verifice măsurile și implementarea. Se pare că „Ceea ce era cândva de neconceput este de-acum de neoprit”, problema încălzirii globale este o problemă gravă și trebuie luate măsuri clare. Încălzirea globală este ca un fel de joc de domino… Adică Pământul are el un echilibru al său (cu climă, floră, faună etc.) și dacă noi stricăm ceva în acest angrenaj, efectele secundare se vor succede unul după celălalt. Adică dacă deteriorăm o piesă, se va strica întreg mecanismul, piesă după piesă și nu o să mai funcționeze corect. Toate bucățile din acest puzzle imens sunt gândite într-o mare interdependență. Tot ce face omul are impact asupra naturii și apoi se răsfrânge, înapoi, asupra omului. Ghețarii sunt cei mai sensibili la schimbarea climei și transmit indicii foarte clare.
Una dintre expedițiile conduse de Sergiu Jiduc a fost în Karakorom unde se află al treilea pol de ghețari al planetei. Ghețarii alpini de pe glob pierd aproximativ 226 gigatone pe an. Pentru comparație, 200 gigatone cântăresc 100 de miliarde de mașini. Munții Karakoram adăpostesc cei mai mari ghețari din afara regiunilor polare. Karakoram Anomaly Project (KAP) este o inițiativă multidisciplinară și caritabilă condusă de Sergiu Jiduc, care abordează impactul schimbării climei și riscurile din nordul Pakistanului. Scopul proiectului este acela de a ajuta comunitățile vulnerabile să se protejeze împotriva inundațiilor glaciare catastrofale și a ghețarilor care avansează foarte repede. Ce putem face noi în acest context, cum putem ajuta? Fiecare dintre noi poate face gesturi mici, chiar dacă la nivel micro, pentru că, undeva, totul se contorizează…Orice ajută: de la mers pe jos și pe bicicletă (e importantă reducerea transportului rutier și aviatic, pe bază de combustibil fosil), la reciclarea și reutilizarea produselor, folosirea de becuri ecologice, utilizarea de energie din surse regenerabile. Un tânăr explorator carismatic care își pune energia, cunoștințele și viața într-un scop atât de măreț! (George V. Grigore)
Lasă un răspuns