Am uitat când armata ne păzea să nu ieșim din casă? Am uitat când persoanele în vârstă nu aveau voie să meargă la cumpărături decât între anumite ore. Am uitat…? Dar parcă timpul ne aduce aminte că „doar timpul s-a întâmplat între timp”. De la armata pe străzi, la armata în alertă, parcă totul se află în zodia armatelor. Acum urmează înfruntarea titanilor și altă spaimă pe cap de locuitor al planetei pământ. Donald Trump Jr. după ce a apărut în presă că SUA a autorizat Ucraina să atace Rusia cu rachete americane cu rază lungă de acțiune, acuză complexul militar-industrial de încercarea de a declanșa Al Treilea Război Mondial înainte ca tatăl său să preia funcția. „Complexul Industrial Militar pare să vrea să se asigure că declanșează cel de-al treilea război mondial înainte ca tatăl meu să aibă șansa de a crea pacea și de a salva vieți. Trebuie să blocăm acele trilioane de dolari. Viata la naiba!!! Imbecili!”. Ceea ce spune este aproape ca un țipăt al disperării.
Eva Vlaardingerbroek este un comentator politic și activist olandez. A vorbit despre problemele legate de fermieri în protestele fermierilor și a avut numeroase apariții cu jurnalistul Carlson Tucker. Dar a fost și un critic acerb al lui Mark Rutte. Dânsa a scris ce spunea în urmă cu ceva ani despre dânsul și ce crede astăzi: „Mark Rutte, omul care a distrus Țările de Jos în ultimii 10 ani, a fost numit secretar general al NATO în această dimineață.
Sper că sunteți gata să fiți târâți în al treilea război mondial, pentru că el nici măcar nu a fost în funcție o zi și a declarat deja că Ucraina „va deveni membră a NATO”. „Escaladarea războiului de către Biden, chiar înainte ca Trump să preia mandatul, permițând Ucrainei să lovească Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune este un joc nelegiuit. Și, desigur, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și-a exprimat aprobarea. Am spus că acest om ne va trage bucuros pe toți în al treilea război mondial. „Președintele Ucrainei spune chiar apăsat: „SUA nu ne pot obliga să ne „așezăm și să ascultăm” la masa negocierilor. Suntem o țară independentă” spune într-un interviu la Radio Ucraina. Chiar afirmă că dacă pierde sprijinul american în câteva luni poate să facă o bombă atomică. Dar așa cum a spus Elon Musk: ”Simțul umorului este uimitor”. Când mai multe pericole apar fără voia noastră și sunt rezultatul acțiunilor altcuiva, acest fenomen poate fi descris prin termenul de „subiective” sau „pericol obiectiv”. În funcție de context, ne putem referi și la „riscuri externe” sau „amenințări externe”. Această situație poate fi încadrată în conceptul de „conflict asimetric” sau „conflict latent”. De asemenea, poate fi asociat cu termeni precum „agresiune” sau „tensiune internațională”. Dar dacă ne referim la dorința unor grupuri sau indivizi de a provoca un conflict, ar putea fi numită „beligerantă” sau „militarizare”. Se spune că doar nebunii vor război, ei trăiesc în capul lor într-un război continuu. Iată un banc despre o casă de nebuni. Într-o casă de nebuni, se organizează o competiție de bătaie între locatari. Când vine rândul lui Gică, acesta se îmbracă elegant, își aranjează cravata și spune: Mă pregătesc pentru întâlnirea cu adversarul meu! La care unul dintre colegi, mirat, întreabă: Dar Gică, de ce te îmbraci așa? El răspunde cu un zâmbet: Păi, trebuie să fiu prezentabil la o bătaie civilizată! Între timp, altcineva strigă: „Stai că-mi iau și eu cravata! Vreau să fiu un gentleman în timp ce mă bat!”… Și așa, la casa de nebuni, bătaia a devenit un adevărat bal mascat!
România a plătit daune de război după al doilea război mondial ca parte a tratatelor de pace și a înțelegerilor internaționale postbelice. După încheierea conflictului, țara a fost considerată responsabilă pentru implicarea sa în război alături de Axe, ceea ce a dus la pierderi semnificative pentru alte națiuni. Principalele motive pentru care România a plătit daune au fost datorită erorilor tactice. România a fost parte a alianței Axei și a invadat Uniunea Sovietică, ceea ce a dus la distrugeri și pierderi de vieți omenești. Tratatul de la Paris a stipulat condițiile de pace pentru România, inclusiv obligații de plată a unor compensații și daune de război. Influența sovietică în regiune a fost mare, România a fost supusă unor condiții dure, inclusiv plăți către Uniunea Sovietică și alte state afectate. România a fost obligată să plătească reparații, care au inclus atât sume de bani, cât și livrări de materii prime sau produse industriale. Aceste plăți au avut o greutate imensă asupra economiei românești postbelice și au contribuit la dificultățile economice cu care s-a confruntat țara în anii care au urmat. Poate ne băgăm în conflictul din Ucraina și tot noi plătim daunele de război.
Lasă un răspuns