Statueta romană a lui Priapus (sec. II) în colecția Muzeului din Alba Iulia

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia are printre colecțiile sale o statuetă unicat a zeului Priapus, fiul lui Hermes și al Afroditei, un zeu minor cu un detaliu major: falusul supradimensionat, simbolizând fertilitatea grădinilor sau livezilor, a întregii naturi. Săpăturile realizate în jurul anului 2013 pe o proprietate privată situată la intersecția străzii Moților cu Bulevardul Horea din Alba Iulia, au scos la iveală un centru meșteșugăresc cu o bogată activitate economică, datat în secolul II d.Hr. Atunci, arheologii au descoperit o locuință-atelier romană care a funcționat din a doua jumătate a secolului II d.Hr., până la începutul secolului următor. În perimetrul acesteia au fost descoperite mai mult de 10 opaițe întregi sau fragmentare, câteva zeci de ace de păr și de cusut din os, un instrument medicinal din bronz („specillum auricularium” – sondă pentru urechi) care se folosea în tratarea bolilor de urechi, dar și pentru extragerea corpilor străini, monede de argint de la împărații Hadrian (117-138) și Elagabal (218-222) și un sestert (monedă) din bronz de la Commodus (180-192). În aceeași locuință-atelier a fost descoperită o interesantă statueta din bronz care îl reprezintă pe Priapus, zeu al fertilității, fecundității și regenerării naturii. „Este unica statuetă de bronz cu aceasta divinitate prezentă la Apulum.

În provincia Dacia mai sunt doar trei asemenea piese”, a declarat arheologul Radu Ota, coordonatorul acestui șantier. Deasupra sitului acestei locuințe au fost găsite urme ale fundației unei vile romane.

Zeul Priap oferă „șansa” unei erecții permanente, dar priapismul este o afecțiune medicală posibil dureroasă, în care penisul rămâne erect și nu se întoarce la starea flască, în ciuda absenței stimulării atât fizice, cât și psihologice, în termen de patru ore. Această erecție anormală, persistentă și dureroasă a penisului este involuntară și nu are nici o legătură cu stimularea sexuală și nici nu dispare după ejaculare. Cauza este o insuficientă drenare a sângelui care umple corpii cavernoși, menținând penisul în erecție. Există două tipuri de priapism: flux scăzut și flux crescut; 80-90% din cazuri sunt cu flux scăzut. Morbiditatea cronică majoră asociată cu toate tipurile de priapism este disfuncția erectilă persistentă și impotența. Numele acestei suferințe vine de la zeul grec Priapus, un zeu al fertilității adesea reprezentat cu o erecție disproporționat de mare și permanent, ca permanent copulator și feritilizator a întregii naturi. Cultul acestui zeu are părți comune cu sărbătorile organului masculin erect din Asia, dar și cu cel al trinității „celor cu glugă” („kukulanii”, cei ascunși). Numele acestor zeități vine de la pasărea cuc (de aceea se numește organul masculin „cuc”, sau „cuculeț”; poate de aici vine și „Kukaionul), ca divinitate. Ea este singura pasărea – nepasăre: nu își face cuib și nu își crește puii. În perioada cunoscută ca Timpul Omului („capul” de pe monedă), acesta administrează planeta, apoi urmează Timpul Păsării care ne va mânca ficații („pajura” de pe monedă; supliciul lui Prometeu legat de stâncă – legat de materie), care va veni la cuib și va „cere socoteală” (va arunca „ouălele” noastre și își va lăsa oul ei; noi vom „crește” noile ființă apărute, noile specii).

Este posibil ca Noua Creație să fie „însămânțată” chiar de actuala Creație… (în propriul cuib), ca în cazul nașterii imaculate. Aceasta poate fi întâlnirea cu cei coborâți din cer (îngerii?). Priap simbolizează o natură abundentă și fertilă, exuberantă, așa cum apare după trecerea Bacanalelor (alaiurile lui Bachus), cu ființe mitologice și imaginare (posibilele noi specii), matricea sau matca mamă a formelor de viață. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*