Situată în zona de câm¬pie a judeţului Mureş, comuna Band are un potenţial turistic neexploatat până acum nici de autorităţi, nici de localnici. Turismul ar putea duce la dezvoltarea celor 12 sate ce compun comuna. Asta deoarece aici, între dealurile comunei Band, s-ar fi întâmplat cele mai ciudate lucruri de care a auzit vreodată Mureşul și există obiective turistice care ar putea atrage ca un magnet turiştii din întreaga Europă, dar şi pe cei ce cred în venirea extratereştrilor. Iar numele satelor sunt demonstraţia de care era nevoie pentru a arăta că încă din vechime oamenii au înţeles că ceva ciudat se petrece aici. Astfel, există acolo Bandul, Drăculea Bandului, Fânaţele Mădăraşului, Săneşag, Mădăraş, Mărăşeşti, Negrenii de Câmpie, Oroiu, Petea, Ţiptelnic, Valea Oroiului şi Valea Rece, nume care induc o stare de nelinişte şi înfrigurare.
Cel mai important punct turistic şi care, dacă ar exista în altă ţară europeană, ar fi exploatat la maximum este lacul „Istan Tău” sau „Lacul lui Dumnezeu” ori „Tăul fără fund”, singurul lac din Europa despre care oamenii spun că ar fi de origine meteoritică. Lacul se întinde pe o suprafaţă de patru hectare şi are propria poveste. „Noi lăsăm în continuare aşa cum ştie lumea, dar unele documente mai vechi contrazic această ipoteză. Astfel, o poveste spune că în 1853, când primarul Nechifor din Fânaţe pescuia pe lac, s-a pornit din senin o ploaie de meteoriţi care au căzut în lac. O parte din aceştia au şi fost recuperaţi”, spune viceprimarul Bartha Domokos, care susţine astfel existenţa lacului înaintea ploii de meteoriţi. Asta cu atât mai mult cu cât, spune viceprimarul, există o scriere a lui Orban Balazs care descrie cum s-au petrecut lucrurile pe vremea ploii de meteoriţi, când primarul şi alţi localnici „au crezut că a sosit Ziua Judecăţii de Apoi văzând marii bulgări de foc pogorându-se peste pământ”. Viceprimarul recunoaşte că, într-adevăr, lacul este o atracţie turistică, dar adaugă că autorităţile locale nu pot face nimic pentru dezvoltarea zonei turistice a lacului, deoarece acesta se află în proprietatea unui om de afaceri, care a început deja amenajarea lui cu căsuţe, o căbănuţă şi organizează periodic evenimente cu tentă cultural-artistică.
O adevărată atracţie pentru iubitorii de frumos sunt sculpturile efectuate chiar în acest an de mai mulţi artişti plastici care au dat chip unor trunchiuri masive de stejar aduse aici din iniţiativa sculptorului Ioan Astăluş. Despre lac şi ploaia de meteoriţi ar mai trebui ştiut că nu sunt doar poveşti şi că un fragment de meteorit de 17 livre şi 26,5 uncii (23 kg), care a fost denumit „de Mădăraş”, se păstrează şi astăzi la Muzeul de Istorie Naturală din Viena drept unul din meteoriţii cei mai cunoscuţi din lume – printre cele peste 30 de milioane de exponate -, iar un fragment mai mic de meteorit din zona lacului poate fi văzut la Muzeul din Budapesta. Pornind de la această certitudine, se presupune că masa inițială a meteoritului c ear fi intrat în atmosfera planetei noastre ar fi fost de aprox. 300 kg. Ca și clasificare meteoritul este încadrat ca L5-6 (Un chondrit obișnuit din grupa L – o brecie de componente de tip 5 și de tip 6.). Felul în care a luat foc la impactul cu atmosfera și modul în care a explodat, împrăștiindu-se pe o suprafața mai mare, a făcut ca localnicii să cuprindă povestea sa în lada de zestre a neamului, trecând-o la impactul cu forțele necunoscute ale extratereștrilor, sau un posibil atac cosmic al fenomenului apocalyptic… (G.V.G.)
Lasă un răspuns