Complexul Muzeal Măldărești (jud. Vâlcea) include cea mai veche culă din România

Printre clădirile istorice cu o specificitate deosebită din România se numără și „culele”, adevărate turnuri de apărare ridicate la câmpie. Aceste construcții erau solide, cu ziduri groase, cu ferestre zăbrelite, cu guri de tragere și uși ferecate. Dintre acestea locații fortificate se detașează net „gruparea” celor din satul Măldărești (comuna Măldărești, jud. Vâlcea), la 4 km de Horezu. Aici se află Complexul Muzeal Măldărești, ce cuprinde Cula Măldărești, Cula Duca și Casa Memorială I.G. Duca. Cea mai veche și mai cunoscută culă este „Cula Greceanu”. Este declarată monument istoric, cu cod LMI VL-II-a-A-09812. Culele au fost ridicate de boierii olteni începând cu sfârşitul secolului al XVI-lea, ca măsură de apărare împotriva incursiunilor otomane (de aici şi numele – „kule“, în limba turcă înseamnă „turn”). Construită din piatră solidă și văruită în alb strălucitor, cula Greceanu se înscrie în tiparul locuințelor fortificate, cu toate cele necesare dublei funcții. A fost ridicată în secolului al XVI-lea (aprox. anul 1517), de jupân Gheorghe Măldărescu și jupânița Ego Eva, pe locul altei construcții mai vechi ridicate de paharnicul Nan. Cula este moștenită de căpitanul lui Mihai Viteazul, Tudor Maldăr.

Pe la anul 1934, pictorița Olga Greceanu, urmașă în linie dreaptă a boierilor întemeietori ai culei, a zugrăvit aici o superbă frescă, în vechiul stil românesc, înfățișându-i pe toți înaintașii săi. În perioada anilor 1966-1967 au fost executate lucrări de conservare și restaurare. După aproape 500 de ani, cula este neschimbată pe dinafară. Intrarea se face printr-o ușă masivă de stejar cu zăvoare şi drugi de fier, care străpung zidurile. Construcția îmbină armonios un privdor înalt şi câteva uși de stejar, trei arcade trilobate și turnul de apărare, unde se poate ajunge numai urcând pe-o scară mobilă acționată de o sfoară. Cea mai mare încăpere este sala cu divane, despărțite după moda turcească, de măsuțe. În odaia adiacentă se regăsește trecutul Măldăreştilor, unde Olga Greceanu, urmașa stăpânilor culei, a pictat în 1934 fresce din istoria familiei. Cula are trei nivele. Pivnița, cu acces separat din exterior, are trei încăperi. Una din aceste încăperi, amplasată sub „turn”, este construită din bolovani și are metereze, spre deosebire de celelalte două încăperi care sunt construite din cărămidă și sunt ventilate prin ferestre cu trafor din piatră. Aceste elemente o datează anterior intervențiilor de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Accesul în spațiile de locuit ale culei se realizează printr-o ușă puternic întărită. Scara interioară conduce într-o loggia situată la nivelul al doilea al culei. De aici se accede într-o încăpere situată în „turn”, peste pivnița veche, care este prevăzută cu ușă și ferestre întărite cu drugi de lemn și cu o ascunzătoare în tavan, închisă printr-un chepeng și accesibilă printr-o scară mobilă. Ascunzătoarea este ventilată doar prin metereze. La acest nivel se găsesc și alte încăperi de locuit. Aici pictează Olga Greceanu, în anul 1936, fresca ctitorilor după portretele aflate în pronaosul bisericii Măldăreștilor, din imediata vecinătate a culei. Și încăperea frescelor și cea cu ascunzătoarea sunt acoperite cu bolți cu penetrații. La nivelul al treilea se află tot încăperi de locuit și un foișor.

După un lung șir de procese, început în 2001, prin Decizia civilă din 23 octombrie 2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus restituirea în natură a imobilului „Cula Greceanu” cu anexe, construcții și teren aferent, doamnei doctor Mileta Anghel Greceanu, fiica adoptivă a ultimei descendente a Grecenilor, Olga Greceanu, care în anul 1978 i-a lăsat prin testament proprietățile din București și „alte proprietăți”. În temeiul Legii 10, moștenitoarei i s-a eliberat actul de proprietate, prin care îi reveneau imobilul ca atare, terenul aferent, în suprafață de 5.000 de metri pătrați, dependințele acesteia, folosite ca depozit al complexului muzeal, precum și clădirile și anexele Institutului de Cercetări Apicole din localitate. În anul 2008, autoritățile județului au ajuns la o înțelegere cu actualii proprietari, care au fost de acord să dea sub închiriere cula Greceanu către Consiliul Județean Vâlcea, pe o perioadă de cinci ani. Autoritățile județene au „uitat” să-și plătească chiria pe anul 2012, motiv pentru care moștenitoarea Mileta Anghel Greceanu a decis să scoată Cula Greceanu la vânzare. Imobilul intră pe lista clădirilor cu un trecut impresionant scoase deja la vânzare. Cum e Cula Greceanu din județul Vâlcea, de pildă, cea mai veche din România. Pentru ea, suma de pornire este de 400.000 de euro, iar un posibil cumpărător și-a manifestat în scris interesul. Imobilul era folosit ca loc de refugiu pentru localnici, dar a apărut și în numeroase filme românești de epocă. Apoi a devenit muzeu… iar astăzi…

Cea de a doua culă a Complexului Muzeal este Cula Duca (Măldărescu) și a fost ridicată în perioada 1812-1827. În anul 1827 au fost executate stucaturile tavanelor și cele din jurul ferestrelor, cu motive variate, cuprinzând diferite personaje și animale. Construită de către Gheorghiță Măldărescu, a fost cumpărată în anul 1907 și amenajată în stil tradițional românesc de către omul politic I.G.Duca (de unde și numele culei). În anul 1962 Nadia Duca, văduva lui I.G.Duca, a donat-o statului român. Cula adăpostește o frumoasa colecție de ceramică de Horezu. Adeseori, aici la Măldărești, venea regina Maria împreună cu viitorul rege Mihai – prieteni apropiați ai familiei Duca. Camera de la etajul I al Culei Duca, din partea de nord-vest, este denumită „Camera Reginei”, fiind rezervată acesteia. Cula a fost declarată monument istoric și înscrisă în Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea, sub denumirea „Ansamblul Culei Duca” cu cod LMI VL-II-a-A-09811, constând din „Cula Duca”, cod LMI VL-II-m-A-09811.01 și din „Anexe” , cod LMI VL-II-m-A-09811.02. În perioada anilor 1966-1967 aici au fost executate lucrări de conservare și restaurare.

Măldărești este o comună mică și cochetă la aproximativ trei kilometri sud de Horezu. Legenda întemeierii localității spune că Tudor Maldăr, căpitan în armata lui Mihai Viteazul, cade în mâna hanului tătarilor, fiind luat ostatec. Fiica hanului se îndrăgostește de Tudor Maldăr. El reușește să scape din mâna tătarilor și, împreună cu fiica hanului, se stabilesc la Măldărești, unde, în secolul al XVII-lea, își clădesc căminul. Nu știm cât este de adevărată această legendă, însă vă recomandăm să vă abateți din drum pentru 2-3 ore și să vizitați Măldăreștiul și obiectivele turistice pe care le veți regăsi aici. Construcția are formă dreptunghiulară și este alcătuită din parter și două etaje. Parterul prezintă caracteristicile culei, fiind prevăzut cu o ușă de acces din lemn de gorun masiv, comună beciului și părții locuite a culei și cinci ferestruici înguste asemănătoare unor metereze. Aici se văd stâlpii enormi din lemn, care susțin grinzile masive. Remarcată pentru decorul deosebit de autentic, aceasta încăpere a fost folosită foarte des în producțiile cinematografice. Etajul I cuprinde o încăpere mare, iatac și o sală, iar la etajul al II-lea se află două odăi, o încăpere mai mică și un vast cerdac, al cărui tavan este împărțit în trei registre, având fiecare la mijloc câte un motiv decorativ. Se poate observa varietatea și frumusețea sobelor cu gura de încărcare într-o cameră și soba în alta, cu modele diferite de la o încăpere la alta și care sunt mărturii vii ale artei unui meșteșug de mult apus. Acestea sunt sobele tradiționale oltenești, cu olane.

După restaurare, culele Greceanu și Duca de la Măldărești au fost folosite și ca decoruri pentru turnarea filmelor Neînfricații (serial TV realizat în 1969, dar nedifuzat – poate ar fi timpul să se scoată de la „naftalină” acest film din arhiva națională / n.a.), Drumul oaselor (1980), Iancu Jianu haiducul (1981) și Trandafirul galben (1982). În vara anului 2014, cula Greceanu a fost folosită ca loc de filmare pentru unele secvențe din lungmetrajul „Aferim!”.

Cea de a treia clădire din Complexul Muzeal Măldărești (jud. Vâlcea) este Casa memorial I.G.Duca”. Îndrăgostit de pitorescul locului, încă de pe vremea când fusese numit judecător la ocolul Horezu, omul politic I. Gh. Duca construiește în satul Măldărești, comuna Măldărești, județul Vâlcea în anul 1912, o modestă casă de vacanță, cu cerdac și încăperi sobre, dar luminoase. Clădirea este în forma literei „L” și a fost proiectată de arhitectul Alexandru Ștefănescu. Vizitatorii casei memoriale pot vedea atât obiecte personale ale politicianului, cât și obiecte vechi din vremea sa. Interioarele casei sunt deosebite păstrând o atmosferă interbelică, rafinată și intimă. Se remarcă biroul lui I. G. Duca, păstrat în condiții foarte bune, cu portretul omului politic pe un perete. În exterior, o mică grădină completează colțul de liniște dorit de omul de stat. Construcția a devenit la 29 decembrie 1998, Muzeul Casa memorială „I. Gh. Duca” și face parte cu cele două cule de aici (Măldărești și Duca), din „Complexul Muzeal Măldărești”, loc de filmare cu rezonanțe naționale. În Măldărești, pe lângă pensiunile și casele tradiționale unde vă puteți caza, există, chiar în incinta Casei memoriale „I G Duca”, o anexă unde turiștii se pot caza, în condiții foarte bune. Pentru aceasta trebuie să contactați muzeul, pentru mai multe informatii.

Poate într-o colaborare cu arhiva națională de filme să se proiecteze aici peliculele în care apar aceste case fortificate, spre publicitatea locului, dar și de punere în valoare a istoriei noastre naționale. De asemenea se pot colecționa și prezenta costume, afișe, obiecte de recuzită din acele filme și personaje (gen manechine de ceară, costume din cele de la Studiourile Cinematografice din Buftea, armuri, arme, etc.), spre a completa inventarul muzeistic existent aici și a atrage mai mult turiștii, cu festivaluri și seri cu specific haiducesc (cu dresură de cai, cu dansul Ielelor sau al fecioarelor, cu vin de buturugă băut din ulcioare de Horezu, cu friptură la proțap, etc.). Poate și accesarea fondurilor europene în acest scop este o idee bună.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*