Vremuri: „Hei tramvai, cu etaj și tras de cai” dar astăzi defilăm cu băieței în rochiță și chiloței roz bombon… Toate au fost la vremea lor nimic exagerat, și dacă ne ajută cel de sus poate va fi uitat. Vremuri ce ne tulbură, asta după ce am fost tulburați cu insistență și cu seringa pentru a fi schimbați. Vestea rea: ne schimbăm între noi. Mulți spun că pentru această schimbare a fost nevoie de un arhitect șef, iar mulți spun că arhitectul se află pe undeva pe la Bruxelles. Pe data de 4 Martie (o zi cu ghinion pentru noi românii) a apărut un articol în „UnHerd” semnat de Lily Lynch care mi-a adus aminte ce înseamnă ghinionul. Articolul se numește „The EU-s American Queen Ursula von der Leyen is retooling the bloc for war” (Regina americană a UE Ursula von der Leyen reorganizează blocul pentru război) În articol ne spune: Întrebați cei mai mulți europeni ce părere au despre UE și vă vor spune că este necruțător de plictisitor. Toți sunt birocrați cu ochelari de vedere care supraveghează reglementările despre curbura castraveților; coridoare impenetrabile în avanposturile stabile ale Luxemburgului și Strasbourg; și o multitudine de consilii, comisii, parlamente și curți – misiunea precisă a fiecăruia este complet mistifică pentru profan. Cu toate acestea, această oboseală este parte integrantă a scopului uniunii ca proiect de pace. După cum a observat filozoful politic Luuk van Middelaar în Passage to Europe, UE trebuia să reprezinte un „zbor al istoriei în birocrație” – o încercare de a schimba „imprevizibilitatea și patosul” care caracterizaseră relațiile dintre statele europene cu interese sobre întrețesute.
Războaiele ar fi înlocuite cu consens, legi și reglementări plictisitoare; diviziunile politice și ideologice potențial incendiare ar fi tocite de jargon tehnic și greu de compromis. Lipsa de față rezultată a fost întruchipată într-o întrebare apocrifă atribuită lui Henry Kissinger: „Pe cine sun dacă vreau să sun Europa?”
Nici nu știu ce „fustiță” mai putem suna în Europa. Alegerea vestimentară personală sau decizia de a urma o carieră în armată sunt opțiuni individuale și subiecte de liberă alegere. În societatea modernă, normele de gen și stereotipurile legate de sex sunt tot mai puțin relevante și tot mai multe persoane își urmează pasiunile și interesele personale indiferent de gen. Trebuie să recunoaștem și să respectăm dreptul fiecărei persoane de a alege calea pe care dorește să o urmeze, fără a fi limitată de constrângerile asocierilor de gen tradiționale, dar și fără a mă obliga pe mine să mă schimb. Schimbările din societate au fost rezultatul unui proces îndelungat de evoluție sau poate involuție și de conștientizare a diversității și a egalității de gen. Iată câteva din mecanismele și factorii care au contribuit la schimbările de perspectivă. Lupta pentru egalitatea de gen a condus la schimbări semnificative în societate. De-a lungul istoriei, femeile s-au mobilizat pentru a obține drepturi egale și pentru a se elibera de constrângerile sociale și de stereotipurile legate de gen. Această mișcare a deschis calea pentru acceptarea femeilor în roluri care în trecut erau considerate exclusiv masculine.
Dezvoltarea gândirii progresiste. Progresele în domeniul educației, cercetării și gândirii progresiste au dus la o mai mare deschidere către diversitate și la o conștientizare crescută a nedreptăților și inechităților din societate. Oamenilor le-a fost permis să-și exprime opiniile și valorile personale, ceea ce a contribuit la schimbarea percepțiilor tradiționale legate de gen. Bietul Alan Turing, părintele calculatorului și al inteligenței artificiale, ce a pierdut. Pentru el au fost fără milă acum 70 de ani iar el a mușcat din mărul pe care noi, așa otrăvit, îl ținem în mână. Rezultatele diverselor mișcări sociale și a evoluțiilor gândirii progresiste s-au reflectat și în mass-media și în cultura populară. Prin intermediul filmelor, serialelor TV, cărților și a altor forme de divertisment, s-a încurajat o mai mare diversitate de personaje și roluri, inclusiv femei puternice și bărbați care îmbracă haine considerate tradițional feminine. Adoptarea și aplicarea unor legi și politici anti-discriminare au jucat un rol crucial în promovarea egalității de gen și a protecției drepturilor individuale. Legile care interzic discriminarea pe baza sexului au facilitat accesul femeilor la diverse domenii de activitate, inclusiv armată, și au contribuit la schimbarea percepțiilor sociale. Toți acești factori au contribuit la crearea unei societăți în care diversitatea și egalitatea de gen sunt tot mai recunoscute și promovate. Este bine să promovăm respectul reciproc, indiferent de gen sau de alte diferențe individuale. Este adevărat că filmele, mass-media și legislația au jucat un rol important în schimbarea perspectivelor și în promovarea egalității de gen, însă trebuie să recunoaștem că schimbările societale provin și dintr-o combinație complexă de factori și influențe.
Pornind de la mișcările sociale până la evoluția gândirii individuale și schimbările în cultură, fiecare aspect contribuie la modelarea societății noastre. Observăm că societatea noastră este tot mai deschisă și mai receptivă la diversitate. Schimbările sociale sunt un proces continuu și dinamic, iar evoluția societății poate fi influențată de o varietate de factori, inclusiv de progres dar și de regres. Este adevărat că există situații în care unele societăți pot merge spre regres în ceea ce privește drepturile individuale, egalitatea de gen sau alte standarde sociale și morale. Regresul poate fi din cauza unor factori precum lipsa de educare, discriminarea, stereotipurile, sau influențele negative la nivel politic sau social. Prin educare, conștientizare și acțiune colectivă, putem contracara tendințele de regres și putem contribui la construirea unei societăți mai echitabile și mai incluzive pentru toți membrii săi. Noi nu am discriminat pe nimeni, am mers la pas cu societatea, dar „Pe cine sun dacă vreau să sun Europa?”…
Lasă un răspuns