Arheologii au continuat lucrările în jurul conacului Mocioni de la Foeni si au făcut noi descoperiri. Astfel în curtea conacului Mocioni au fost descoperite 32 de morminte în care se aflau schelete ce datează de la sfârșitul secolului al XII-lea, sau începutul celui de-al XIII-lea. La acea vreme arheologul Florin Drașovean declara că se așteaptă la noi descoperiri, și nu doar la rămășițe umane. „Acea terasă a fost locuită încă din preistorie. Primele materiale ceramice, cele mai vechi, se datează încă din perioada eneoliticului, circa 4.500 î.Hr.. Ne așteptăm să găsim o serie de complexe arheologice care datează din această perioadă, dar arheologia este până la urmă o știință care oferă mari surprize descoperitorului, și în asta constă frumusețea ei”, spunea Florin Drașovean.
Săpăturile făcute până în prezent au scos la iveală rămășițe umane, însă nu doar atât. Au fost descoperite și mici elemente din metal. Toate aceste urmează să fie studiate și datate. „În aproximativ două săptămâni, de când au început săpăturile de pe perimetrul terenului aferent conacului, au fost descoperite morminte, urmând ca prin Raportul de cercetare arheologică să se detalieze elementele identificate. Nu s-au descoperit construcții sau alte vestigii arheologice de mare importanță care să împiedice efectuarea lucrărilor de restaurare. Studiile viitoare ale specialiștilor vor releva mai multe despre oamenii înhumați în respectiva necropolă”, a scris pe pagina sa de Facebook, Marian Constantin Vasile, administratorul public al județului Timiș. Acesta este coordonator al proiectului de la Foeni și a făcut o vizită în teren alături de experți ai Ministerului Culturii, care au venit în Timiș tocmai pentru a vedea starea proiectului de reabilitare a conacului Mocioni.
Odată refăcut conacul, acesta ar putea adăposti un muzeu dedicat memoriei familiei Mocioni, biblioteca comunală, dar și spații pentru evenimente culturale și ateliere pentru redescoperirea meșteșugurilor tradiționale. Ca și poveste a Conacului de la Foeni, acesta a fost construit în 1750 și este una dintre cele mai vechi clădiri din această parte de țară. Cel mai important membru al familiei nobile care a locuit aici a fost Andrei Mocioni de Foen, strănepotul preotului aromân Constantin (venit din Moscopole). Andrei Mocioni s-a născut la Budapesta, în anul 1812. Jurist de profesie, membru în Senatul Imperial de la Viena, membru fondator al Astrei Romane (1866) și membru onorific al Societății Academice Romane (1870). În 1869, el moștenește domeniul de la Foeni, se retrage din viața politică și se stabilește la conac, alături de soția sa, Laura Cernovici. Moare la 24 aprilie 1880 și lasă toata averea Laurei, fapt care provoacă valuri de nemulțumiri în familia Mocioni. Laura Cernovici avea să lase conacul moștenire unui nepot de-al ei. Astfel, în 1912, proprietar al fostei reședințe Mocioni era baronul Csávossy Gyula. În 1925, moșieri în Foeni erau Jozsef și Andras Csávossy, cât și Antoniu Mocioni de Foen (marele șambelan al Regelui Carol al II-lea). Conacul a fost răscumpărat de Antoniu, care a încercat să-l transforme în Casă de Cultură, dar moare în anul 1943, cu el stingându-se linia directă a familiei Mocioni. Odată cu instaurarea regimului comunist, proprietatea a fost naționalizată. A funcționat ani la rând ca baie comunală, grădiniță și depozit pentru erbicide și pesticide. În aripa de est a subsolului conacului a fost amenajată o sală de sport. A existat chiar și o sifonărie. După 1990 aici avea să funcționeze o discotecă. Conacul rămâne în continuare administrației locale și e transformat în Cămin Cultural, funcție care i-a rămas până astăzi.
Deși aflat într-o stare avansată de degradare, conacul este impunător prin dimensiuni. Acesta a fost construit după planurile arhitectului Otto Wagner, cel care a proiectat de altfel și Palatul Mocioni de la Capalnas. Ramura Mocioni de la Foeni a primit domeniul de aici odată cu titlul nobiliar și l-a transformat într-un leagăn politic și cultural pentru afirmarea drepturilor românilor din Banat. Conacul este străjuit de porți înalte, frumos asortate cu arhitectura clădirii. Treptele mari, grupate în trei secțiuni, probabil, segmentau conacul în trei zone distincte de locuit. Clădirea centrală, cu coloanele încă semețe orientate către cer, care susțin greutatea frontonului sobru, a rămas încă nealterată.
Spre bucuria celor care țin la patrimoniul istoric al țării, Conacul Mocioni din Foeni (aflat la 42 de kilometri de Timişoara), una dintre cele mai vechi clădiri din Banat, va fi reabilitat din fonduri din Norvegia, Islanda şi Liechtenstein. Conacul de la Foeni, din judeţul Timiş, este doar una din cele cinci reşedinţe ale familiei Mocioni, care a condus viaţa politică a românilor din Banat timp de opt decenii. El va fi restaurat graţie unui grant oferit de Norvegia, Islanda şi Lichtenstein, prin proiectul Ro-Cultura. Consiliul Judeţean Timiş, actualul proprietar al conacului, a obţinut o finanţare de 2,6 milioane de euro, iar lucrările de reabilitare şi refuncţionalizare trebuie să fie gata în aprilie 2024. „Vorbim de un proiect cultural şi patrimonial foarte important pentru judeţul Timiş. E un obiectiv de investiţii care va duce la creşterea atractivităţii turistice, culturale a zonei prin reabilitarea şi refuncţionalizarea conacului, dar vom avea şi o ofertă culturală atractivă şi unică în judeţ, prin valorificarea acestui monument care de mulţi ani este în paragină”, a declarat Andrei Lucaci, managerul de proiect. Va fi un adevărat reper turistic. Conacul va avea două săli pentru evenimente artistice şi culturale, un muzeu dedicat familiei Mocioni şi istoriei Banatului, o bibliotecă modernă, iar curtea şi grădina vor fi amenajate pentru a putea găzdui evenimente în aer liber. (G.V.G.)
