Pe plaiurile românești răsar, cresc și înfloresc minunate flori, unele chiar unice în lume. Avem Laleaua de Cazane și Laleaua Pestriță, avem Narcisele sălbatice, Bujorul de munte, Floarea de Colț, Sângele Voinicului, Garofița Pietrei Craiului, Papucul Doamnei, Nufărul Termal (Drețe), etc. Și iată că a fost descoperită de curând o noua specie de orhidee sălbatică, numită „Epipactis bucegensis”. Este numită așa, pentru că este unică în lume și răsare doar aici, în Munții Bucegi. A fost deja „prezentată” lumii științifice mondiale, iar cercetătorii români au publicat articole despre această specie în mai multe reviste internaționale de specialitate. Prima observație a fost făcută în iulie 2009 în cadrul unor studii în teren, efectuate în Parcul Natural Bucegi din Carpații Meridionali de către cercetătoarea Nora Anghelescu.
Nora Anghelescu, doctorand al Univesității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București și autoarea „Orchids of Romania”, primul album botanic care include toate speciile de orhidee sălbatice cunoscute și confirmate până în prezent în țara noastră, își reamintește prima întâlnire cu această specie: „La prima vedere, în lumina aspră a zilelor fierbinți de vară, plantele arătau mai degrabă ca un grup deosebit de Epipactis helleborine deshidratate, verzi-gălbui, ofilite, perfect camuflate în vegetația maronie, ierboasă, din jur. După o examinare mai atentă, am observat structura neobișnuită a labelului fără nectar, căruia îi lipsea complet mezohilul, adică segmentul îngust dintre porțiunea bazală (hipohil) și vârf (epihil), trăsătură care diferențiază acest taxon de toate celelalte specii europene de Epipactis”. Apariția sa a fost monitorizată în următorii ani, însă în vara anului 2012, zona a fost complet distrusă și cea mai mare parte a florei a fost pierdută din cauza unei dezvoltări imobiliare masive. Cu toate acestea, la 17 iulie 2022, în cadrul unui studiu de teren botanic, au fost (re)descoperite două noi populații în partea de sud-est a parcului natural, la o altitudine de aproximativ 820-980 m. Împreună, cele două populații conțineau aproximativ 60-75 de exemplare. Astfel, la 14 ani de la prima identificare, noua specie de orhidee endemică Epipactis bucegensis a dovedit că a supraviețuit și a format noi populații numeroase, sănătoase în partea sud-estică a parcului.
De unde provine numele pentru noua specie de orhidee? Epitetul specific, „bucegensis”, ales pentru noua specie, este derivat din numele Bucegi, adică ad litteram din Bucegi, aceasta fiind o referire la Parcul Natural Bucegi și lanțul muntos în care a fost descoperită specia. În ultimii ani, Parcul Natural Bucegi s-a dovedit că adăpostește taxoni nedescoperiți, cum ar fi nou descoperita „Nigritella nigra” subsp. bucegiana Hedrén, Anghel. și R.Lorenz, subsp. nov. (Hedrén și colab. 2022). „Epipactis bucegensis” este morfologic comparabil cu „Epipactis muelleri autogam” și „Epipactis helleborine alogam”, dar diferă semnificativ de aceste specii prin câteva caracteristici principale ale părților vegetale și florale. „Epipactis bucegensis” poate fi distins cu ușurință de taxonii înrudiți prin frunzele sale alungite-lanceolate, aproape erecte, gălbui, tepalele sale alb-crem până la galben-alburiu, baza pețiolului pigmentat cu violet și fructele mature cu tentă violet. Odată ce fructul începe să se maturizeze, întregul aspect al plantelor se modifică.
Plantele tinere de culoare galben pal se transformă treptat în indivizi maturi, mai robuști, de culoare verde închis, cu nuanțe violete, cu capsule mari de fructe violete, în formă de pară. Pe viitor, această variație caracteristică culorii, poate prezenta un interes horticol semnificativ, în ceea ce privește potențiala sa introducere într-un mod controlat de cultivare. „Epipactis bucegensis” este o specie autogamă care nu necesită prezența polenizatorilor, prezentând toate transformările morfologice particulare ale unei specii tipic autogamă. Florile sale sunt închise, pandante, fără miros și colorate discret. Trecerea de la alogamie la autogamie este considerată o modalitate mai eficientă prin care planta își folosește resursele energetice/nutriționale. Admirând noua orhidee unicat ce înflorește în Munții Bucegi, te gândești la sintagma „colț de rai”…Ce a vrut oare să spună autorul? Așa apar oare specii noi, unice, de plante floricole, ce îmbogățesc corola de minuni a lumii?…Să lăsăm cercetătorii să ne explice cum se întâmplă asemenea lucruri… (G.V.G.)
Lasă un răspuns