Unele dintre cele mai spectaculoase obiecte ce fac parte din tezaurul Hunedoarei, pot fi admirate la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva. Este vorba despre obiecte realizate din metale preţioase, aur şi argint, care au intrat în patrimoniul muzeului devean pe parcursul a mai mult de un secol de existenţă. Toate obiectele expuse provin din numeroase locuri de pe întreg arealul hunedorean şi sunt piese ce compun tabloul istoriei acestor locuri. Datorită valorii incontestabile, bunurile de tezaur sunt păstrate în locuri sigure și prezentate publicului cu respectarea condițiilor de securitate. O valoroasă piesă de tezaur din patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, recent restaurată în laboratorul instituției, este expusă online pe pagina de Facebook a muzeului și pe site-ul acestuia. Exponatul care poate fi admirat virtual este o pafta din argint aurit descoperită în apropierea localității Nălațvad, parte componentă a orașului Hațeg și a fost datată de specialiști ca aparținând secolelor XVII-XVIII. Piesa, realizată prin tehnica gravării, este alcătuită din două părți, fiecare cu o lungime de peste 15 centimetri, o lățime care depășește cu puțin cinci centimetri și o greutate de aproape 460 de grame. Cele două părți componente au o ornamentație identică, reprezentată de motive florale și vegetale stilizate ale florilor și frunzelor de Piciorul cocoșului. (Piciorul cocoșului (Ranunculus repens L.) este o specie erbacee, anuală sau bienală, foarte comună în zonele umede din pajiștile montane, în locurile mlăștinoase și pe malurile apelor. Planta are o tulpină erectă de 20 – 25 cm. Tulpina are la bază stoloni culcați. Înrădăcinarea se face la noduri. Frunzele, mai ales cele de la baza plantei, sunt trifidate cu un pețiol lung. Florile sunt galbene (sepale răsfirate, întinse, lânoase), pe pedunculi brăzdați și înfloresc primăvara – toamna).
Aurirea obiectului s-a păstrat intactă, dar argintul din partea interioară a paftalei a fost puternic corodată, degradarea piesei fiind stopată prin procesul de restaurare la care a fost supusă de Mihaela Beceanu, expert restaurator metal. Acum, după ce și-a recăpătat farmecul de odinioară, piesa poate fi admirată în întreaga ei strălucire.
Muzeul din Deva – loc în care am „întârziat” câteva ore bune atunci când am fost în stațiunea Geoagiu – Băi – este unul dintre acele locuri, unde, sunt păstrate obiecte unice, de o valoare inestimabilă, adevărate izvoare ale trecutului nostru. Însăși istoria acestor artefacte, cotextul istoric în care au fost realizate și modul în care au fost descoperite le aduc un plus de valoare. Toate aceste piese, puse laolaltă, alcătuiesc o expoziție de excepție ce poartă numele „Obiecte de tezaur din colecțiile Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva”. Printre exponatele prezentate de muzeul devean se numără piese de port și podoabă, chiar și garnituri de costum, monede, piese cu caracter votiv sau părți componente ale unor atelaje. Galeria de artefacte este organizată sub forma unei naraţiuni expoziţionale în care au fost ilustrate prin obiectele de tezaur mai multe teme, fiecăreia fiindu-i destinate vitrine adecvate. „Este vorba despre o expoziție cu totul specială, atât prin valoarea faptică, dar mai ales istorică a artefactelor expuse, iar cei care vin să viziteze muzeul, implicit tezaurul, vor rămâne, fără îndoială, cu imaginea existenței unor comunități ce au trăit și evoluat pe teritoriul județului Hunedoara și care au fost caracterizate prin complexitate, fiind artizanii unor obiecte speciale, din metale prețioase, fiecare cu însemnătatea lor pentru timpurile în care au foste create”, a declarant reprezentantul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, Roxana Stăncescu. Povestea tezaurului începe cu obiectele de podoabă din aur datând din Epoca Bronzului, care au fost descoperite în mai multe localităţi din Transilvania. Unele dintre ele provin din inventare funerare, însă multe altele au fost găsite întâmplător. Acesta este şi cazul pieselor expuse găsite pe teritoriul unor localităţi hunedorene precum Buituri (municipiul Hunedoara), Pricaz (comuna Turdaş), Măgura (comuna Mărtineşti) sau Măgura-Topliţa (comuna Certeju de Sus). Sunt prezentate apoi două piese din perioada dacică: o brăţară descoperită lângă cetatea de la Băniţa, realizată din tablă de argint şi un ornament zoomorf confecţionat tot din argint, redând o felină. Aici avem Tezaurul de la Sărăcsău (sec I î.Hr.), Plăcuțele de aur de la Germisara (închinate zeilor ce patronau apele termale), capul Gorgonei Meduza descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Tezaure monetare din întreg județul și Kosoni din Regatul Dac – Sarmizegetusa Regia. Dar strălucirea Paftalei din argint aurit descoperită în Nălațvad – Hațeg (sec.XVII-XVIII) și aflată în tezaurul muzeului din Deva vă va atrage sigur. (G.V.G.)
Lasă un răspuns