După ce au început să vorbească despre „adevărata pandemie”, Bill Gates spune: „Am făcut o greșeală teribilă. Am vrut să protejăm oamenii de un virus periculos. Dar virusul este mult mai puțin periculos decât am crezut. Și vaccinul este mult mai periculos decât și-ar fi putut imagina oricine.” Iar „The Mirror Politics” ne spune: „Boris Johnson ne ia drept proști, pretinzând că a fost cumva păcălit cu privire la reglementările pe care le-a impus în calitate de prim-ministru. Este un mincinos în serie și un râs”. Eu cred că nu-i de râs, e de plâns, pentru că acești oameni ne conduc. Într-un interviu publicat în ziarul elvețian Die Weitwoche în Iulie 2018, Peter Thiel (membru al Grupului Bilderberg și co-fondatorul Paypal) răspunde la întrebarea: „La un moment dat, ați descris ultimele alegeri prezidențiale (din SUA) ca fiind similare cu o bătălie apocaliptică. Care anume ați considerat că este miza?”… Răspunsul a venit prompt și a fost preluat de toată presa mondială. „Există niște eseuri scrise de un anume Michael Anton (eseist conservator american, redactor de discursuri). Toate sunt scrise cu nume fictive, din cauză că el a considerat că este prea periculos să folosească nume reale. Unul dintre ele s-a numit “The Flight 93 Election” (Alegerile Zborului 93). Zborul 93 a fost unul dintre cele patru zboruri deturnate de [lansarea atacurilor teroriste] 11 septembrie [2001], când pasagerii au ținut piept teroriștilor, au atacat cabina pilotului – și totuși avionul s-a prăbușit.
A existat o senzație că s-a preluat controlul de asemenea asupra SUA, care se afla pe o traiectorie catastrofală, și oamenii încercau să ia cu asalt cabina pilotului. Nu înseamnă că ar fi putut să piloteze avionul sau nava sau orice altceva la care se referă metafora, ci înseamn„ doar că exista dorința de „a încerca”. Așadar, mă gândesc că „Alegerile Zborului 93” reprezintă o metaforă puternică și, emoțional, aceasta a rezonat cu siguranță cu mine. Care este puterea explicativă a acestei metafore? Este vorba de această senzație profundă că SUA – lumea occidentală ca un întreg – nu merge în direcția în care ar trebui. Avem atât în vestul Europei cât și în SUA un establishment de centru-stânga care patinează peste toate problemele – cele pe termen scurt dar și cele pe termen lung – din societățile noastre. Iar dacă nu se face ceva, la un moment dat devine prea târziu pentru a repara lucrurile”… Să fie doar o formă pe care o alegi să înșeli oamenii decât să-i convingi că au fost înșelați?Aceasta să fie cea mai bună metodă de a reuși, acționezi împotriva sfaturilor pe care le dai altora și nu respecți nimic.
Frederick William Robertson pare dur: „Există în lume trei lucruri care nu merită nici o milă: ipocrizia, frauda și tirania.” Dar să încheiem tot printr-o întrebare pusă de Michael Gerson: „Este măcelul nevinovaților prețul inevitabil al libertății?”…
Să fie Pace!
Lasă un răspuns