Piatra Craivii (sat Craiva, comuna Cricău, județul Alba) este cunoscut drept locul în care odinioară dacii și-au săpat și ridicat Cetatea Apoulonului. Aici se găsesc vestigiile unei cetăți și ale unei așezări a dacilor din secolele II î.Hr. – I d.Hr. (incintă de piatră și sanctuare). Aceasta este clasată în lista monumentelor istorice din județul Alba cu cod LMI AB-I-s-A-00028. Fortificația dacică avea să dispară după cucerirea romană, însă cercetările arheologice efectuate acolo au scos la iveală un inventar extrem de variat, de la ceramică pictată la importuri de tot felul, de la unelte și arme, la piese de harnașament, podoabe și monede. Potrivit reprezentanților Muzeului Unirii din Alba Iulia, între aceste piese se remarcă un ataș de situlă cu reprezentarea unor delfini afrontați. Piesa, realizată din bronz turnat, este formată din trei registre principale, anume o „bară” triunghiulară în secţiune, o extremitate sub forma unui inel de prindere a toartei vasului delimitat de un „spin” în partea superioară și două „mustăţi” laterale, dispuse în partea inferioară, şi un al treilea element constând din doi delfini afrontaţi, realist reprezentaţi. Piesa are dimensiunile de 11,5 cm x 5,2 cm (înălțime și diametru maxim). Printre vasele de bronz găsite în Europa, situlele cu ataş în formă de delfini dubli afrontaţi, cunoscute în literatura de specialitate sub titulatura de „Eggers 18” reprezintă o grupă bine individualizată. Majoritatea descoperirilor sunt concentrate în spaţiul central european, mai ales în zona Elbei.
Imaginea delfinului, ca cel mai inteligent mamifer marin, mai apare și în artefactele descoperite în ruinele Cetății Istria, pe malul lacului Razelm – Sinoe de pe litoralul Mării Negre. Este adevărat că inițial au apărut primele semne premonetare de pe teritoriul românesc: este vorba de vârfurile de săgeţi. Acestea datează anterior anului 500 î.Hr.. Apoi, geto – dacii au folosit primele monede turnate, pentru ca în secolul V î.Hr., în oraşul grecesc Histria să apară primele monede din metal preţios: didrahma (monedă care avea valoarea de două drahme).
Moneda istriană are încrustată o imagine interesantă, respectiv un vultur cu un delfin în gheare, care reprezenta, de altfel, şi stema cetăţii Istria (nume preluat de la fluviul Istru (Danubius), așa cum a fost de fapt „botezat” și râul Nistru). Vulturul poate fi symbolul Mama Gaya Vultureanca, ce apare pe Cupele Marii Uitări (bitronconice) descoperite în mormintele principilor daco-geți descoperite la Agighiol și Porțile de Fier (dar și în Bulgaria), dar și pe coiful princiar descoperit la Peretu – Teleorman. Aceasta apare ca o pasăre cu corn rezultată din hierogamia sacra dintre vultur-gaie și cerbul sharabha cel cu 8 picioare și apare în zbor cu un pește în cioc și un mamifer în gheare, ca zeitate supremă susținătoare a vieții. Geții erau fii Gaiei – Gaeții –Geții (numiți și șoimi, sau șoimane). În apropierea sa mai apare Puya Gaya (puiul Marii Păsări), care se ține „gaya-mațu” după aceasta. Pe monedă istriană mai este trecut şi numele cetăţii Istria (IS-TRI – A). Strămoşii noştri, spune Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Istorie şi Arheologie Constanţa, au bătut şi fracţiuni de drahmă, cum ar fi jumătatea de drahmă, care să le uşureze schimbul de produse. Nu se ştie ce valoare avea o drahmă şi ce ar fi putut să cumpere cu ea. Primele liste de preţuri apar abia în epoca medievală. Cert este faptul că localnicii desfăşurau un comerţ înfloritor cu Bizanţul în acele vremi. Stema cu vulturul de mare ţinând în gheare un delfin a fost dată lumii greceşti de oraşul Sinope (şi acesta colonie a Miletului). Astfel de monede au fost bătute şi la Sinope (oraș în nordul Turciei, port la Marea Neagră). De-a lungul timpului acesta a fost folosit ca un port hitit, care apare în sursele hitite ca „Sinuwa”, orașul propriu-zis a fost reînființat ca o colonie greacă din orașul Miletus în secolul al VII-lea î.Hr.. Sinope a înflorit ca portul Mării Negre pe o rută de caravană care a condus din valea superioară a Eufratului. Ea a emis monede proprii și a înființat colonii. Sinope a scăpat de dominația persană până la începutul secolului al IV-lea î.Hr.. Ea a fost condusă de Scydrothemis între 301 și 280 î.Hr. În 183 î.Hr. a fost capturat de către Farnaces I și a devenit capitala Regatului Pontului. Trecut prin complicate istorii a ajuns sub jurisdicția actual a Turciei.
Revenind la crearea primelor monede, cei care erau prinşi că falsificau aceste modelități de plată și tezaurizare, primeau pedepse foarte aspre, mergând până la spânzurătoare, ne spune Gabriel Custurea. „Se considera că astfel este surpată încrederea în stat, fie că era vorba de Imperiul Roman sau de Cetatea Histria”. Drahmele histriene de argint au circulat pe teritoriul Dobrogei de astăzi, însă au fost găsite şi în Muntenia şi Moldova. Drahma de argint a fost urmată şi de alte emisiuni de monedă ale oraşelor greceşti din Dobrogea, cum ar fi kosonii de aur.
Delfinul a continuat să apară în arta popoarelor ce aveau contact cu marea sau oceanul, ca reprezentant al unei clase de mamifere inteligente și jucăușe. Romanii l-au reprezentat în complicatele lor mozaicuri. S-au turnat statuete, s-au făcut picturi și sculpturi cu această tematică. Să nu uităm că simbolul de început al creștinismului, în timpul persecuțiilor, a fost peștele. Acesta apărea în picturile murale, pe sarcofage, în inscripţiile funerare, pe diferite obiecte. Creştinii purtau la gât peştişori din metal, din piatră sau din sidef, pe care figura inscripţia: „Fie mântuirea Ta!” sau „Mântuieşte!”. Apostolii mai erau numiți și „pescari de oameni”. Numele grecesc al peştelui (IHTIS) era pentru primii creştini un acrostih hristologic: Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul (Iisus Hristos ιχ — IH; Fiul lui Dumnezeu θέος — teos = Dumnezeu şi υἱός — iios = fiu; numele de Mântuitor σωτήρ, ὁ — sotir). Aceasta sintagmă este, într-un fel, rezumatul doctrinei creştine şi este prima mărturisire de credinţă a creștinilor. Crucea a devenit symbol creștin abia la începutul secolului al III –a d.Hr. (G.V.G.)
Lasă un răspuns