Peste o sută de piese din aur sau placate cu aur au fost găsite, într-un mormânt princiar de secol IV-V d.Hr., în timpul investigațiilor arheologice care se realizează pe șantierul unde se construiește în prezent autostrada care va lega Muntenia de Moldova. Situl arheologic nu va afecta lucrările ce urmează să aibă loc în cadrul proiectul de infrastructură, ne-au anunțat reprezentanții Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București. „Pe lotul 1 al proiectului menționat, pe aproximativ 14 kilometri din cei 21 de kilometri, s-a putut realiza diagnosticul arheologic intruziv la faza studiului de fezabilitate și au fost identificate patru situri arheologice. Ulterior, prin finalizarea diagnosticului arheologic intruziv, în faza de execuție, au mai fost repertoriate alte patru situri. Cercetarea arheologică preventivă a unuia dintre siturile identificate a livrat o descoperire de excepție, respectiv un mormânt princiar – al unui războinic – datat, pe baza inventarului, în epoca migrațiilor. Mormântul suprinde prin inventarul variat și bogat, de la arme minuțios realizate și decorate până la piese de podoabă din aur atât pentru defunct, cât și pentru calul cu care acesta a fost înmormântat”, se arată într-un comunicat al CNAIR. Cercetarea arheologică este realizată de specialiști din cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București care s-au străduit, în condiții extrem de dificile din punct de vedere al stării vremii, să preleveze toate informațiile pe care le livrează acest tip de descoperire.
„Au fost descoperite mai bine de o sută de obiecte de aur sau placate cu aur. Este vorba despre un mormânt de călăreț. Printre altele avea și o sabie aurită și un pumnal decorat tot cu aur pe defensă. S-a descoperit și tolba cu săgeți și întăritoarele de arcuri din os. Pe față avea aplicat ceea ce ar putea fi o mască de aur, ce s-a păstrat din ea. Cercetarea s-a desfășurat în niște condiții foarte grele mai ales pentru că a fost o perioadă ploioasă dar din momentul în care s-a descoperit prima piesă din aur ne-am dat seama că nu putem să lăsăm obiectele in situ pe perioada nopții așa că am luat hotărârea cu echipa să terminăm cercetarea în aceeași zi. Am săpat până târziu în noapte, la lumina lămpașelor, ca să putem să le ridicăm în aceeași zi”, a explicat Silviu Ene, responsabil științific la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București.
La picioarele celui îngropat aici se afla și un cazan de bronz. Reprezentanții institutului apreciază că este vorba despre o descoperire unicat până în momentul de față. „În mod normal trebuia oprită cercetarea în zona respectivă, asigurată paza permanentă, trebuia o cosntrucție ușoară, de suprafață, drenarea apei, crearea unui climat optim unei cercetări care ar fi trebuit să dureze, după estimările noastre, undeva la două, trei săptămâni. În ziua descoperirii am cântărit foarte bine toate posibilităție pe care le aveam la dispoziție și care este calea cea mai bună pentru a săpa cât mai bine acel mormânt, dar și pentru a proteja și a salva acest inventar de excepție. Decizia a fost să săpăm atunci pe loc pentru că nu se putea asigura pază pentru acest sit. Este o descoperire de excepție, se întâmplă rar, astfel de morminte le poți număra pe degetele de la o mână în această zonă”, a subliniat Radu Băjenaru, director adjunct al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” București. Continuarea cercetării se va face în secțiile Institutului „Vasile Pârvan” din Capitală. După cercetările arheologice, conservarea și restaurarea piesele, la care putem adăuga reconstituirea necesară, acestea vor fi expuse publicului. Atunci vom avea o imagine mai clară a cavalerului principe mascat de acum peste 1500 de ani. (G.V.G.)
Lasă un răspuns