Mantiile regale și faimoasele bijuterii ale Reginei Maria…

Însemnele regalității române (sau regalia României) sunt formate din cele cinci simboluri ale autorității supreme: coroana regală, buzduganul, mantia regală, pavilionul regal și cifrul regal. Mantia regală a României este veșmântul ceremonial (mantia regală) purtat de Regii și Reginele României cu prilejul încoronării și cu alte ocazii oficiale de importanță majoră. Până în prezent, există două asemenea mantii românești, obiecte de patrimoniu național, care au fost purtate de Majestățile Lor Regele Ferdinand și Regina Maria la încoronarea ca Regi ai României Mari, petrecută la 15 octombrie 1922 în Catedrala Încoronării din Alba Iulia. Mantiile regale românești fac parte, alături de celelalte însemne ale regalității române (regalia: coroana Regelui, coroana Reginei, buzduganul, pavilionul regal și cifrul regal) dintre simbolurile naționale fundamentale.

Despre coroanele regalității române am mai scris, așa că vom aborda mantiile regale și bijuteriile purtate de Regina Maria a României. În prezent, mantia Regelui Ferdinand și cea a Reginei Maria se găsesc expuse la Muzeul Național găzduit în Castelul regal Peleș. Mantia purtată de regele Ferdinand, la Încoronare, a fost realizată după un proiect conceput de Costin Petrescu, care a avut drept inspirație costumele de gală purtate de domnitorii români din Evul Mediu. Mantia-pelerină a fost confecționată la Viena, din catifea de mătase, de culoare roșu granat, lungă până la glezne, cu broderii bogate din mătase și fir de aur, cu un guler mare de hermină, reprezentând o creație de artă unică în lume. Pe spatele mantiei sunt înfățișate simbolurile heraldice ale provinciilor românești unificate (Muntenia, Moldova, Transilvania, Banatul și Dobrogea), precum și armele Casei de Hohenzollern. Broderiile de pe suprafața mantiei conțin Crucea Ordinului „Mihai Viteazul”. Reprezintă unul dintre însemnele regalităţii române și este un simbol al autorităţii supreme, Ferdinand fiind primul rege al României care a preferat să poarte această piesă de ceremonie, Carol I optând pentru uniforma de general. Mantia regelui Ferdinand se păstrează în patrimoniul Muzeului Național Peleş. Mantia Reginei Maria este confecționată din lamé auriu și mătase, cu broderii cu fir de aur și pietre semiprețioase. Mantia este brodată cu spice și snopi de grâu, reprezentând „bogăția principală a pământului românesc”.

Chenarul este realizat din hermină, pe toată marginea mantiei, completată spre interior cu bordura de mătase violet – cardinal brodată, lățindu-se într-un semicerc în jurul gâtului, cu monograma reginei Maria, surmontată de coroana regală. Pe marginea ovală se află o bordură de mătase, cu șapte însemne heraldice: stema familiei de Hohenzollern, a Munteniei, a Moldovei, a Transilvaniei, a Olteniei și Banatului, a Dobrogei, stema familiei de Edinburgh, separate prin grupaje de spice de grâu. Pe toată suprafața sunt aplicate motive în formă de cruce. Concepția artistică a veșmântului aparține tot pictorului Petrescu, iar realizarea s-a făcut la Școala de sericicultură și țesătorie din București. Hlamida reginei a fost inspirată și executată după model bizantin, broderiile fiind realizate de Elena Niculescu Frunzeanu. Întreg ceremonialul încoronării a fost fastuos, regina Maria, de sânge britanic și rusesc, preluând mult din tradiția bizantină. Aceasta le-a cerut tuturor doamnelor din familia regală, care făceau parte din procesiune, să se îmbrace în auriu, iar celelalte să poarte mov și argintiu. „Nu doresc o încoronare modernă, cum ar putea avea și altă Regină. A mea să fie în întregime medievală”, spunea suverana. Mantiile – adevarate opere de artă, au fost lucrate cu mult talent artistic și pricepere, cele doua piese fiind, în genere, asemănătoare.

Încoronarea a presupus, pe lângă hainele ceremoniale, bijuterii corespunzătoare fastuozității evenimentului. Astfel că, regele Ferdinand a cumpărat pentru soția sa, în semn de prețuire, colierul Cartier din diamante cu un safir uriaș, care au devenit mai apoi bijuteriile preferate ale reginei. Safirul este extrem de valoros, are 478 de karate și a fost prelucrat într-o montură din diamante și platină cu motive florale. A devenit un simbol al coroanei regale române și este evaluat precum cel mai mare safir fațetat vreodată. Regina Maria a purtat colierul cu safir atât pe 15 octombrie 1922, la ceremonia de la Alba Iulia, cât și în zilele următoare, la festivitățile de încoronare organizate în București. În prezent, colierul aparține unei colecții private. Valoarea materială a obiectelor pălește în fața celei sentimentele și simbolice pe care oamenii le-o dau obiectelor. Acesta a fost și cazul Colierului Cartier al Reginei Maria. Purtat de Majestatea sa în ziua încoronării, acest safir avea să primească o deosebită importanță. Confecționat în Sri Lanka, safirul avea să fie achiziționat de Casa Cartier în 1913. Prețioasa piatră avea să fie cumpărată de Regele Ferdinand printr-un colier ce mai avea în componență încă alte șapte diamante. Obiect de suflet al Reginei, colierul avea să fie lăsat moștenire principelui moștenitor, Mihai I, care avea să îl vândă prin licitație în 2003. Valoarea lor artistică este întregită de cea istorică, ambele piese fiind purtate într-un important ceremonial regal european al secolului XX.

Promovarea elementelor de patrimoniu relevante pentru Încoronarea Regilor României Mari face parte din proiectul Centenar Creativ, ediția a II-a. Muzeul Național Cotroceni este cel care invită artiștii români să reinterpreteze elementele de patrimoniu pentru crearea unor obiecte de suveniruri relevante pentru temă. Sperăm în idei cât mai creative. (G.V.G.)

Lasă un răspuns