30 de ani de la candidatura lui Mircea Druc la Președinția României…

Eram jurnalist, dar făceam sondaje verbale cu oamenii pe stradă. Nu le scoteam din burtă ca majoritatea. Toți – cu Ion Iliescu! Români originari din Cernăuți, din Herța, din toată Basarabia îmi spuneau că votează cu… Ion Iliescu, deși comuniștii și-au bătut joc de ei, le-au falsificat până și buletinele de identitate. „E bun Mircea Druc, e mai bun ca alții, dar e de dincolo. Să mai aștepte, să-l vedem mai bine…”, mi-a spus un general de armată, nu-i mai dau numele.

Poate că poveștile din războiul de la Cotu Donului, evocate de tata, un țăran cu trei clase – primul meu profesor adevărat de istorie, poate o anume structură bio-psihică emoțional comună, poate o anume formă similară de interiorizare a istoriei naționale m-au determinat să mă apropii de acest om pe care îl consider și azi cel mai onest politician din tot spațiul de etnogeneză a românilor. (Ca să fii naționalist, trebuie să ai simțul sferei… cu el te naști sau nu…). De aceea, l-au și marginalizat… Emil Constantinescu i-a conferit Ordinul „Steaua României” mancurtului Petru Lucinski, cel mai sinistru propagandist contra culturii române din Basarabia.

Și am văzut rezultatele votului din 27 septembrie și 16 octombrie 1992: pe primul loc, Ion Iliescu! Ne întorceam de bună voie (?) cu gâtul în lațul bolșevicilor. „Am votat toată noaptea până am făcut scurtă la mâini cu Ion Iliescu”, mi-a zis șeful unei circumscripții electorale din Vaslui. „Duduiau sobele când am băgat buletinele de vot în ele”, mi-a spus o femeie de serviciu de la Școala 50 din București. Și cu toate acestea, după primul scrutin, Emil Constantinescu era primul pe București, ca număr de voturi, urmat de Mircea Druc și apoi venea Ion Iliescu.

Dau mai la vale fragmente dintr-o carte de memorii a lui Mircea Druc, despre acea perioadă, carte ce va să vină. „Ziarul „Tineretul Liber”, din 1 octombrie 1992: „Deși românii din Basarabia au solicitat cetățenie română de la Președinția și Parlamentul României pentru a participa la vot, nu au fost onorați nici măcar cu un răspuns formal. Frica de Kremlin e încă reală la București și rezultatele acestor alegeri îndepărtează și mai mult unirea românilor. „Ai văzut, bă, i-a mâncat basarabeanul pe toți aseară la televizor. E mai deștept decât toți” – striga cineva într-o stație de troleibuz. „O fi, mă, da e deștept pentru el. Noi n-avem nevoie de așa ceva”- i-a răspuns interlocutorul. Mircea Druc, onest, direct și fără șanse este considerat de unii, pe nedrept, iepurașul lui Iliescu sau al lui Constantinescu …”, spune acum Mircea Druc despre acea perioadă. Nu „Tineretul Liber” scria. Eu scriam! Ulterior, „un nume greu” de-acolo mi-a făcut raport la SRI că aș fi „agent KGB”.

Vai de steaua noastră de rătăciți!…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*