Cu pielea pusă în țepușele unui „binom” în șase colțuri…

Putem continua dară cu un „militar” în fruntea guvernului… Eventual cu unul mai isteț… Nu foarte-foarte, căci istețimea nu prea stă la masa „bucatelor” de împărțeală cu obediența, dar măcar unul care să știe să rostească mai mult de o rafală monosilabică…. Iar în compensarea colțului militar al binomului, punem unul din servicii și la cel prezidențial, „de reprezentare”… Unul în mod oficial… Că i-au găsit și scuza… Că ăsta de o să plece din fruntea SRI e prea tânăr să se pensioneze… Iar „ei” nu se pensionează niciodată, nu?!…

Și avem în fața ochilor curajul nebun al sistemului de a ieși atât de frontal cu „foști” lucrători puși, nici măcar strecurați, în locurile esențiale… Iar dacă „binomul”, fie el și „binom între binoame”, înghesuite între șase colțuri, se manifesta astfel și când țara era jefuită, eram departe… Dar, mereu, „stelele”, „tresele” și „șorțurile” au fost dedicate, nu bunei cunoașteri și formări a societății, cu foști șefi de servicii, ori altceva, puși în locuri de profesorat și chiar mentorat pentru formarea țării („să ne luminăm poporul dacă vrem să fim liberi”, nu?, chiar dacă o să o facem la lumina lumânării de pe coliva așezată la loc de precisă „cinstire” pe pielea aia întinsă a țării), ci propriilor interese…

Dar unde este societatea civilă?… Ăia de contre a orice?… Că nu avem decât pe cea a părților de binom… Sau asta era de fapt societatea noastră „civilă”?… Iar spuma de bale era pusă doar să stingă acțiunile a priori caduce ale entuziasmului puținei prese și societăți civile independente, necontrolate, neplătite de către stat…

În orice țară, ieșirea la rampă a șefului serviciului de informații cu un discurs, nu „cam politic”, ci de-a dreptul de afișare a unei perspective de lider politic pe o parte a eșichierului, ar fi fost sancționată… Pentru că un fost șef al oricărui astfel de serviciu secret nu are ce să caute acolo!… Iar când „răspândacii” și „trolii” de partid s-au activat cu aplauze la scenă deschisă și încurajarea transformării discursului în platformă de candidat la președinția țării, lucrurile trebuiau să explodeze… Dar vedem doar politicieni și acoperiți de presă care laudă perspectiva… Aceea de a „livra” oficial Cotrocenii către o parte a binomului, totul în deplină înțelegere cu partea cealaltă și în acord tacit cu restul de structuri din steaua aia în șase colțuri…

De aceea, nimeni nu arată cu degetul spre codul lucrătorului din serviciile secrete… Spre asumarea neimplicării politice după părăsirea funcțiilor… Și a neamestecării în mersul și rostul societății, nu doar predictibilă, ci de-a dreptul realizabilă ca fiind una a folosirii informațiilor la care a avut acces… Era deja prea mult să vedem foști lucrători din servicii pe post de păpușari cu mecanisme de tras sfori prin ONG -uri, firme și alte felurite structuri „comerciale”… Era total în neregulă pentru că totul mustea a făcături pe osuare de speculați, șantaje și informații abuziv utilizate în interes personal și de clică… O manipulare cu informații culese anterior din societatea „civilă”, social-politică…

Da, am putea găsi un aspect bun în eventuala prezență a unui fost șef de serviciu secret la cârma țării… Faptul că funcția prezidențială ar putea deveni cea a unui jucător având în fișet dosare despre toți acoperiții din politică… Dar asta vrem?… Mai ales că, oricât ar deschide un astfel de președinte „fișetele”, politicienii acoperiți nu or să se retragă de bună voie… Că, pe fond, rămâne țara fără politicieni… Iar binomul fără „lucrători”… Și atunci, acceptăm această mizerie de a ne întoarce în vremurile în care sistemul juca dur pe mâna de poker cu dosare prin societatea noastră?… Poate că ar fi, pe de altă pare, și o necesară îndreptare pentru serviciile secrete… Care ar putea da „viață” sutelor de note informative livrate celor în drept să le aplice, dar care le-au ignorat pentru alte jocuri… Ar fi acel moment în care serviciile, chiar și printr-o extensie a unui braț, poate chiar salvator, a hidrei de putere, ar aplica recomandările din notele respective…

Dar, să recunoaștem… Știm felul în care am mătrășit, „în formă continuată” chiar, posibilitățile reale… Și știm spre ce ne va îndrepta, de fapt, această înțelegere a binomului pe funcția, acum de reprezentare a statului (prin funcția prezidențială) cu aceea a executivului („guvernării”), dar și restul de colțuri puse, de la justiție și media, până la ultimul „cătun” al sistemului…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*