Condiționarea colectivă…

Nota bene: După doi ani jumate de plandemie, după patru luni de propagandă a războiului, după șase ani de totalitarism digital, având în față 28 de ani de tiranie climatică, foamete și penurie de apă, vă simțiți sau nu în cușca omului de masă, a vițelului consumerist stimulat doar de divertismentul facil și de sexualitatea aberantă? Dacă nu, veți fi combătuți și veți sfârși prin a vă supune: în masa mare a captivilor nu veți mai percepe lipsirea de libertate și exproprierea de drepturi, bunuri și venituri, dar veți fi „fericiți”; ereticii, ca mine, vor fi combătuți și aruncați peste zidurile cetății; asta numai dacă majoritatea va rămâne anesteziată – în caz contrar, acest plan al supunerii va fi dat greș…

În 1962, în discursul ținut la Universitatea Berkley din California, Aldous Huxley a spus: „Va exista, în următoarea generație și ceva, o metodă farmacologică de a-i face pe oameni să-și iubească servitutea și de a produce o dictatură fără lacrimi, ca să spunem așa, un fel de lagăr de concentrare nedureros pentru societăți întregi, astfel încât oamenilor să le fie luate de fapt libertățile. Dar se vor bucura mai degrabă de ea, pentru că vor fi distrași de la orice dorință de a se răzvrăti prin propagandă sau spălarea creierului, sau spălarea creierului îmbunătățită prin metode farmacologice. Și aceasta pare a fi revoluția finală”. Dacă vă iubiți servitutea și ați acceptat dictatura fără lacrimi, spălarea creierului practicată în lagărul de concentrare global a dat rezultatul scontat, iar revoluția finală a învins. Cu metodele farmacologiei și ale tehnologiei digitale. Dacă aplicațiile votează, achiziționează, decid și vă controlează emoțiile, în locul rațiunii voastre, înseamnă că resetarea a avut deja succes: nu mai aveți nimic, dar sunteți „fericiți”. Dar dacă am gândi contra-factual și contrar așteptărilor și estimărilor Big Brother, adică imprevizibil? Dacă am decide noi, în locul tehnocraților, că nu vrem „fericirea” planificată la Davos și în cadrul OMS ori al CE, ci vrem să fim normali, așa cum ne-a lăsat Dumnezeu pe Pământ?

…post scriptum

Două dintre cele mai restrictiv-totalitare guverne europene în domeniul „luptei” contra plandemiei, cel francez și cel britanic, se clatină rău, având „șanse” bune să dispară curând. Să le urăm deplin insucces, zic. Sau eșecuri plenare. Guvernul lui Boris cel roșu a rămas fără doi dintre cei cei mai importanți miniștri, cel al finanțelor și cel al sănătății, care au demisionat sub pretexte penibile. În plus, speaker-ul Partidului conservator a fost demis sub acuzații de hărțuire sexuală continuată… Guvernul lui Macron (premierul, mme Borne, este mult prea puțin cunoscută pe aici…) este supus unei moțiuni de cenzură, introdusă de alianța de stânga, condusă de J.-L. Melénchon, cel care i-a răpit lui Macron majoritatea absolută în Parlamentul francez. Cele două guverne sunt, în același timp, și cele mai ridicole în privința războiului din Ucraina. Cei doi „lideri” au făcut toată propaganda necesară prelungirii acestei nenorociri, cu consecința recesiunii, a penuriei energetice și alimentare și a cerinței Ucrainei de finanțare a re-construcției de după război în valoare de 750 de miliarde de dolari*.

Nici Schulz, cancelarul Germaniei, nu se simte prea bine, de vreme ce Germania intră în recesiune, în ciuda faptului că încă se mai aprovizionează cu gaz ieftin de la ruși. Iar Mario Draghi, premierul Italiei, se pregătește de președinția NATO, spulberând visul lui Iohannis de a sta degeaba următorii cinci ani pe funcția respectivă (după ce a stat degeaba șapte ani pe funcția de președinte al României). Foarte, foarte interesant este că mai mult de 80 la sută dintre americani consideră că Biden nu ar trebui să mai candideze în 2024. Săracul, a ajuns să citească de pe liste scurte modul în care să se comporte în public… Trebuie să ne temem că ar putea apăsa oricând, din greșeală, butonul roșu al valizei nucleare…

Acum nu știu dacă ne încălzește cu ceva degringolada vătafilor politici ai neo-feudalilor globali, dar zic că planurile lor pot fi, măcar, amânate un pic, ceea ce nu poate decât să ne realimenteze un pic speranța că lumea noastră, a oamenilor normali, nu va fi demolată pentru a fi reconstruită „mai bine”.

*la această sumă se adaugă cele 60 de miliarde de euro cheltuite deja deja de europeni pe înarmarea viitorilor teroriști anti-europeni, alimentați cu „marfă” de noii oligarhi politici ucraineni, care primesc bani și arme occidentale fără procese-verbale de recepție și fără rapoarte de utilizare/neutralizare post-conflict; plus 60 de miliarde de la americani – interesant este că, după ce americanii s-au retras în rușine din Afganistan, lăsând acolo armament de zeci de miliarde de dolari, teroriștii afgani au început deja să se folosească de ele, atacând, pentru început, Uzbekistanul vecin…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*