Mănăstirea Albotina – Bulgaria (proiect-memoriu)

În Duminica Sfinților Români din anul mântuirii 2022 mi-a apărut, în mod involuntar, o idee care m-a obsedat câteva zile în șir. Nu cred că această idee a fost de la mine, ci eu am fost doar un instrument prin care ea a răsărit, a crescut și a cerut să o fac cunoscută și, mai mult, s-o ajut să se materializeze. E vorba despre ideea construirii unei mănăstiri ortodoxe românești dedicată Sfintei Cuvioasa Teofana Basarab în codrii de la Albotina din nordul municipiului Vidin din Bulgaria. Ideea este foarte curajoasă și mulți dintre cei care au aflat de ea și-au arătat îndoiala. Eu cred, totuși, că realizarea acestui obiectiv este posibilă și de aceea am început demersurile pe care le-am socotit potrivite. În primul rând, am conceput, am redactat și am înaintat pe filiera oficială Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române memoriul următor. Vom vedea care vor fi ceilalți pași. Iată memoriul:

„Preafericite Părinte Patriarh,

Subsemnatul preot Alexandru Stănciulescu-Bârda, paroh al Parohiei Malovăț din Județul Mehedinți, respectuos supun atenției Preafericirii Voastre posibilitatea realizării unei mânăstiri de maici dedicată Sfintei Cuvioasa Teofana Basarab în punctul numit Albotina, situat în munții din nordul municipiului Vidin(Bulgaria), la cca. 20 kilometri distanță de acel oraș. Anexez prezentului memoriu un exemplar din cartea mea, Viața Cuvioasei Teofana Basarab, ediția a III-a și fac precizarea că pe 26 mai a.c. am făcut lansarea ei la Casa de Cultură „Sf. Cuv. Teofana Basarab” din Vidin, după care m-am deplasat împreună cu membrii ai Comunității Vlahilor/Românilor din Bulgaria la Albotina. Am socotit necesar să fac aceste precizări, nu ca să-mi fie spre laudă, ci pentru a vă convinge că sunt în deplină cunoștință de cauză și am studiat problema timp îndelungat.

ARGUMENTE

Proiectul realizării unei asemenea mănăstiri, pe care-l propun Preafericirii Voastre, se bazează pe următoarele argumente:

Sfânta Cuvioasa Teofana Basarab a fost o personalitate de prima mână în societatea românească și bulgară a veacului al XIV-lea: fiică de domn român (Basarab I), soră de domn român(Nicolae Alexandru), soție de mare țar bulgar (Ivan Alexandru) și mamă de țar al Vidinului(Strațimir);

Sfânta Cuvioasa Teofana Basarab poate fi considerată, pe bună dreptate, simbolul legăturilor de prietenie și frățietate între popoarele român și bulgar din Evul Mediu;

Sfânta Cuvioasa Teofana Basarab este primul călugăr cu origini românești certe, precursoare a Sfântului Nicodim de la Tismana;

Sfintei Cuvioase Teofana Basarab nu i s-a închinat până în prezent nici o biserică sau mănăstire în România sau în Bulgaria;

În munții din nordul Vidinului, prelungire a Munților Carpați, în punctul numit Albotina, a existat încă din Evul Mediu o mănăstire rupestră, ale cărei urme se văd și azi. Se prezintă sub forma unor grote săpate în coasta muntelui. Într-una din ele era biserica, în celelalte chiliile viețuitorilor. Prin 1970, autoritățile comuniste au aprins anvelope auto în aceste grote, ca să se distrugă orice urmă a mănăstirii și a credinței, dar nu s-a reușit pe deplin;
Albotina face parte din regiunea Timocului bulgăresc, prelungire a Timocului sârbesc aflat la câțiva kilometri în nord. În regiunea Timocului, fie zona bulgărească, fie cea sârbească, există zeci de sate cu populație vlahă/românească, vorbitoare de limba română. Cu toate acestea, slujbele din biserici nu se fac în limba română, iar în școli nu se predă și nu se folosește limba română. Mai adaug și faptul că atât în Negotin(Serbia), cât și în Vidin(Bulgaria), nu am găsit în librării sau la punctele de desfacere a presei o carte, o revistă sau un ziar românesc. O mănăstire românească, ortodoxă, în care să se oficieze slujbele în limba română ar fi nu numai o necesitate astringentă pentru zonă, ci și o adevărată mană cerească pentru populația vorbitoare de limba română;

În memoria localnicilor se păstrează tradiția că la Albotina este „mormântul prințesei” și acolo se fac pelerinaje de către vlahii/românii din Bulgaria. Există azi, în fața grotelor de care am vorbit mai sus, o platformă îngustă, săpată în stâncă, pe care sunt 24 gropi, de asemenea săpate în stâncă, goale, care au servit pentru înmormântarea viețuitorilor mănăstirii, dar au fost profanate, golite de conținut de căutătorii de comori, după cum spun localnicii. Pe peretele interior al unei astfel de gropi există o inscripție, care ar putea fi lecturată „Teofana”.

Albotina este o poiană aproape rotundă de cca. două hectare, înconjurată de munți acoperiți de codrii și de o vegetație luxuriantă. Există acolo o tablă cu un text în limba bulgară, în care se vorbește de existența mănăstirii. La poalele muntelui pe coasta căruia se găsesc grotele și mormintele de care am vorbit mai sus, se află o fântână cu apă vindecătoare de boli, după cum susțin localnicii. În acea poiană aduceau vlahii/românii și nu numai ei pe bolnavii lor să se trateze. Cei care se însănătoșeau plecau acasă, cei care mureau erau înmormântați în acea poiană;

La „mănăstirea” Albotina, reprezentată în prezent prin grotele amintite, slujește în fiecare an mitropolitul Vidinului în a doua zi a Sfintelor Paști. Este tradiția ca în acea zi să se adune acolo vlahii/românii din Bulgaria, să facă pomeniri pentru sufletele celor înmormântați acolo. Mai mult, acolo și atunci se face „Hora morților”, obicei unic în Bulgaria, care se regăsește însă și azi în nordul Județului Mehedinți.

O mănăstire ortodoxă românească la Albotina ar menține vie nu numai flacăra credinței creștine ortodoxe, ci și limba și cultura românească. Mănăstirea ar putea avea o librărie de carte românească, o sală pentru conferințe și simpozioane, în care să se întâlnească oameni de cultură din Bulgaria și din România și să abordeze cele mai diverse probleme de teologie, istorie, cultură în general. Ar putea să organizeze școli și tabere de vară, în care să se predea limba și gramatica românească, istoria românească. Trebuie menționat că vorbitorii de limbă românească din Bulgaria, care se regăsesc în comunitățile de vlahi/români și macedo-români însumează aproape o jumătate de milion de oameni, majoritatea creștini ortodocși;

Realizarea unei mănăstiri ortodoxe românești la Albotina ar fi un act de dreptate ce i s-ar face Sfintei Cuvioasei Teofana Basarab, după șase sute de ani în care a fost lăsată în uitare; ar fi un act de recunoștință din partea românilor, fiindcă a aplanat un conflict militar româno-bulgar, iar din partea bulgarilor fiindcă cele mai reprezentative capodopere ale culturii bulgare medievale, păstrate azi în marile muzee ale lumii, sunt opere ce au fost realizate  prin osârdia, supravegherea și cheltuiala sfintei;

O mănăstire ortodoxă românească la Albotina ar determina conducerea Bisericii Ortodoxe Bulgare să grăbească și acolo procesul de recunoaștere a canonizării, pe care a aprobat-o Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 14 febr. a. c. și ați oficiat-o Preafericirea Voastră la 21 mai a.c.

FINANȚAREA

Prin tratativele ce le puteți solicita între statul român și cel bulgar, se poate obține terenul de la Albotina de cca. două hectare, prin donație, cumpărare sau schimb;

Sumele necesare pentru construirea și înzestrarea mănăstirii pot fi obținute din următoarele surse:

Uniunea Europeană, mănăstirea fiind un factor important în procesul de conservare și promovare a valorilor spirituale și materiale ale unei entități bimilenare, cât și un obiectiv care ar stimula turismul în zonă. Conform dreptului european al minorităților, acestea au datoria și trebuie sprijinite ca să-și păstreze identitatea și valorile;

Statul român, fiind vorba de o personalitate istorică românească. Nu numai Departamentul Cultelor și Ministerul pentru românii din diaspora pot sprijini realizarea acestui obiectiv, ci și Ministerul Apărării Naționale, știut fiind faptul că tatăl Sfintei Cuvioasa Teofana Basarab a înscris una dintre cele mai glorioase pagini din istoria armatei române la Posada;

Statul bulgar, fiind vorba de soția celui mai mare țar al Bulgariei Mari și de mama viteazului țar de Vidin, Strațimir.
Oameni cu dare de mână români și bulgari, vlahi și macedo-români. Un creștin cu posibilități precum Domnul Gigi Becali, care a contribuit din plin la construirea Mănăstirii Maglavit sau la construcția și repararea unor biserici din zona Vidinului, cu siguranță că nu ar rămâne indiferent față de o asemenea inițiativă. Și, cu siguranță, nu este singurul.

Fiți încredințat, Preafericirea Voastră, că, dacă veți da undă verde pentru realizarea unui asemenea obiectiv, nu veți rămâne singur. Cel dintâi care vă va fi alături va fi Dumnezeu, apoi Sfânta Cuvioasa Teofana Basarab și…. restul lumii. Ați înscris pagini nemuritoare în Istoria Bisericii Ortodoxe Române; ați înscris o pagină de referință în istoria relațiilor frățești româno-bulgare. Aveți posibilitatea să mai înscrieți o pagină la fel de măreață  prin construirea acestei mănăstiri. Dumnezeu să vă ajute și piedicile să se topească din calea Preafericirii Voastre, precum se topește ceara de la fața focului. Vă sărut arhiereasca dreaptă.