Am stat departe de colții presei care se hrănește cu conflicte, mai mult sau mai puțin naturale. Acest fapt a dus la un soi de acceptare a unei culpe nemeritate, zic eu.
Mă numesc Mircea Rusu. Sunt actor al TNB de peste 32 de ani. Nu am făcut parte din niciun partid, din nicio organizație sau serviciu politic! N-am simpatii față de nicio grupare, de niciun fel! Nu susțin niciun stat sau organizație care nu-s de partea intereselor nației mele! Nu sunt altceva decât un partizan al României! Tatăl meu m-a crescut într-un spirit anticomunist evident. Bunicul meu patern, notar în Săcele, a fost șef adjunct al PNȚ Brașov! Nu sunt pro Putin! Dimpotrivă! Știu foarte bine ce au făcut rușii de 200 de ani în țara noastră!
Din capul locului, vreau să-mi cer scuze pentru această furtună mediatică creată tendențios, țintit, împotriva persoanei mele. Și nu neapărat a persoanei, cât a funcției pe care, vremelnic, o dețin.
Am dorit ca de „Ziua mondială a teatrului” să avem în Teatrul Național București o manifestare, un omagiu pentru teatrul care ne călăuzește destinele, nouă, artiștilor, tehnicienilor și tuturor oamenilor de (din) teatru. Astfel, am acceptat propunerea lui Dan Puric, actor de decenii al Teatrului Național București, să țină o conferință/spectacol.
Doar cu tema enunțată mai sus! Subliniez că acest „show cultural” a respectat cu o disciplină indiscutabilă promisiunea.
Doar că, pe scaunele Sălii Studio și pe standurile cu cărți ale artistului Dan Puric, pe lângă volumele lui, au apărut niște ziare „Certitudinea”.
Chiar dacă publicația respectivă se vinde prin chioșcuri, nu trebuia să pătrundă în teatru fără acordul nostru! Nu intenționez să mă absolv de o vină evidentă, dar responsabilitatea unor asemenea decizii revine în exclusivitate organizatorului evenimentului, în cazul acesta „Forward Media & Advertising”.
Mă delimitez hotărât de acțiunea subversivă care s-a petrecut duminică dimineață! În loc de o sărbătoare a teatrului, s-a încercat un „prohod” al lui. Cei care au orchestrat acțiunea, au reușit să destabilizeze un echilibru care se așezase destul de evident. Au mai câștigat o bătălie, dar „resbelu” e lung!
Primesc mesaje de susținere de la adevăratele valori ale teatrului românesc, dar vin din partea unor oameni discreți, care nu vor să-și maculeze personalitatea în noroiul mediatic. Creat artificial, zic eu.
Și asta, tocmai acum când, la Teatrul Național, au fost chemate cele mai mari valori ale teatrului românesc! În 2022, montează sau vor monta cei mai mari regizori români contemporani! Vor fi zece premiere, fapt unic în istoria Teatrului Național „I.L.Caragiale”, în istoria vreunui teatru din România.
Am încercat din răsputeri să țin Teatrul Național București în afara conflictelor cu atingeri politice. N-a fost cu putință. Există un grup reacționar în interiorul instituției, care zgândăre atmosfera interioară. Se aliază lor și forțe politice sau de media. Influente sau nu, fac un imens rău Teatrului Național.
Mircea Rusu,
manager interimar al Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București
***
Nota Bene.: Ar fi putut fi vorba despre orice publicație: „Certitudinea”, gazeta „Națiunea” sau alte reviste de pe frontul publicisticii naționaliste… Naționaliste, istorice dar și culturale… Or, pentru ce atâta scandal? Chiar numai este loc nici măcar pentru o cultură publicistică „strecurată”?… Salutăm poziția directorului Teatrului Național, admirăm loialitatea domniei sale pentru ființa națională, dar salutăm și acțiunea colegilor de breaslă! (Cezar Adonis Mihalache, director și red. șef „Națiunea”)
Lasă un răspuns