Descoperire importantă la Lipia (jud. Buzău)

În urmă cu ceva timp pe şantierul arheologic de la Lipia, comuna Merei (jud. Buzău, în vecinătatea Drumului Naţional 1B, care leagă Buzăul de Ploieşti), în punctul cunoscut sub numele de „Movila Drumul Oilor”, arheologii de la Muzeul Judeţean Buzău, în colaborare cu cei de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova au descoperit o casă incendiată plină cu vase de lut, ce au o vechime de peste 6000 de ani. Descoperirea este una extrem de important, iar zona în care s-a făcut stă ca mărturie faptului că acum şase milenii aici au locuit comunităţi eneolitice pe care cercetătorii le desemnează astăzi sub denumirea de civilizaţia Gumelniţa. Muzeul Judeţean Buzău şi-a propus desfăşurarea unui proiect de cercetare privind locuirea preistorică pe Valea Călmăţuiului. Săpăturile arheologice de la Lipia se înscriu în liniile acestui proiect, situl constituind, după situl „Movila Cremenea” de la Gherăseni, un al doilea obiectiv prin intermediul căruia echipa de arheologi încearcă să desluşească dinamica locuirilor eneolitice şi interacţiunea acestora cu mediul natural local.

În zona satului Lipia, de lângă Buzău, s-au mai descoperit și două schelete îngropate destul de aproape, dar la adâncimi diferite. După poziţia din mormânt, specialiştii estimează că au trăit la o distanţă de câteva mii de ani. Unul aflat cu faţa în sus este din perioada creştină, iar celălalt aflat în poziţia chircită (fetală), din preistorie (aprox. 4000 de ani). Unul dintre schelete, cel care pare a fi din perioada medievală, a fost găsit la 30 de centimetri adâncime, iar cel din preistorie, la un metru şi jumătate. Poziţia chircită de înhumare a celui din urmă le-a oferit arheologilor un indiciu despre vechime.

Ar putea data pe undeva pe la 1.600 î.Hr. – 1.700 î.Hr.”, crede Alin Frînculeasa, cercetător Muzeul de Arheologie şi Istorie Prahova. Şantierul arheologic de la Lipia este foarte ofertant pentru cercetători pentru că, spune şeful lucrărilor, ar putea fi vorba despre mai multe aşezări. „Sunt semnale că aici locuirea a început la nivel de Neolitic, primele comunităţi umane ajunse în zonă la nivel Starcevo-Criş (n.r., cultura Starcevo-Criş) până în perioadă medievală, parcurgând Neoliticul, Epoca Bronzului, Epoca Fierului, Mileniul I, Cultura Sântana de Mureş, Dridu, până în secolul XVIII – XIX”, spune arheologul Daniel Garvăn. Acestea sunt doar două dintre cele zece morminte descoperite de curând în situl de la Lipia.

În tipul săpăturilor din zona Lipia, care au început cu cercetarea unei movile, specialiştii au descoperit urmele unei aşezări umane, vechi de mii de ani: mai multe artefacte, dar și o statuetă din cultura preCucuteni întruchipând o femeie. În situl de la Lipia s-au găsit dovezi materiale din ambele civilizaţii, pre-Cucuteni şi Gumelniţa, lucru nemaiîntâlnit până în urmă cu puţin timp. Toate descoperirile importante, atribuite uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa, cultura Cucuteni, au fost făcute în zona Moldovei. „Special la această cultură este că, până de curând, era cunoscută că era în Moldova, în spaţiul de la răsărit de Carpaţi. Astăzi o regăsim până spre Valea Buzăului. Acum doi ani am mai făcut o descoperire asemănătoare la Gherăseni. Se pare că arealul de extindere a acestei culturi a fost mult mai mare”, spune arheologul Daniel Garvăn. Aici se par că s-au întâlnit elemente ale culturii pre-Cucuteni cu cea numită Gumelnița. După ce vor fi făcute schițele celor două schelete nou descoperite, rămășițele vor fi scoase cu grija din pământ și transportate la Muzeul Judeţean Buzău. Perioada din care provin va fi stabilită cu exactitate în urma expertizelor făcute într-un laborator specializat din Occident.

Prin astfel de descoperiri aflate la intersecția epocilor istorice se pot face legături peste timp ale aceleiași comunități umane, sau a unor comunități umane diferite. Așteptăm rezultatele specialiștilor. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*