Da, citiți Ziarul Națiunea! Pentru că asta îi va dispera. Promovați și redistribuiți! Până vor înțelege că suntem uniți! Pentru că aflu cu uimire, din „presă” că un om acuzat de „un antisemitism înfiorător” ar fi demisionat. Citind articolul respectiv, m-am minunat de cât a putut să decadă actul de „informare a populației”, acel lucru pe care jurnaliștii ar trebui să îl facă după un cod, deontologic.
Articolul (știrea inițială, nu „update-ul”, „breaking-niusul” de la început) arată că, de fapt, nu consilierul de stat vizat (Horia Scarlat poet, prozator, eseist și grafician la Națiunea) ar fi fost acuzat de „un antisemitism înfiorător”, nu! Ci instituția de presă în care dumnealui publica (Ziarul Națiunea), care ar „promova conspiraționismul și antisemitismul”.
Afirmații făcute de o domnișoară Codruța Simina pe „feisbuk” acum câteva zile: „Până în decembrie 2019, a fost colaborator al revistei Națiunea (greșit, Horia Scarlat este și astăzi colaborator al publicației!), un site doldora de texte conspiraționiste și de un antisemitism înfiorător”. Prin urmare, nu domn’ Scarlat ar fi fost „acuzat” (de către cine, în cadrul cărei proceduri ???) de un anti-semitism înfiorător”, ci publicația s-a trezit astfel „ACUZATĂ” de către o persoană care publică o opinie personală pe „feisbuk”.
Mai departe. Practic, prin știrea care mi-a provocat prezenta reacție (alergică), o ziaristă (Irina Chirtoc) arată în „breaking-niusul” de pe site-ul ziare. c o m că acest consilier de stat, „acuzat de un anti-semitism înfiorător” ar fi demisionat. „Știrea” este prezentată ca o mică victorie, ca și cum ar exista vreo reacție logică, firească, între „dezvăluirile” pe „fesbuk” ale domnișoarei (de fapt, simple opinii personale) și demisia domnului Scarlat.
Nu îl cunosc personal pe domnul Scarlat, nu am interacționat niciodată, nu cunosc motivul pentru care domnia-sa a demisionat din această funcție. Dar deoarece suntem colegi de redacție (da, da, și eu public la Ziarul Națiunea), aduc următoarele precizări. Domnișoarei care emite opinii personale (că o revistă, legal înființată, care are atât reprezentare on-line cât și distribuție tipărită ar fi „conspiraționistă”, „de un anti-semitism înfiorător”) arăt că nu poate târî în noroi o publicație distribuită la nivel național fără consecințe juridice. Chiar dacă aceste opinii sunt emise în cadrul unei „postări” pe fesbuk, are obligația să își cumpănească termenii, astfel încât să nu aducă atingere imaginii altei persoane, cu atât mai mult unei publicații. Mai arăt că libertatea de exprimare este garantată în Țara noastră, că (la cunoștința mea) nici unul dintre articolele publicate în „Ziarul Națiunea” nu a făcut obiectul vreunei cenzurări pe cale judecătorească.
Duduia care a publicat „breaking niusul” pe ziare . c o m., ziaristă fiind (oare?), aveți de respectat niscai obligații deontologice. Dacă nu le mai cunoașteți și simțiți nevoia să vi le reamintim, spuneți-ne în ce cadru. Amiabil sau în instanță.
Vouă dragi prieteni, citiți Națiunea. Pentru continuitate, pentru Neam și Țară!
Lasă un răspuns