Adrian Ghenie – unul dintre cei mai bine cotați artiști contemporani din lume

Adrian Ghenie s-a născut la 13 august 1977, la Baia Mare și a devenit ceea ce este, respectiv un mare pictor român contemporan care locuiește în Berlin. În anul 2001 a absolvit Universitatea de Arte din Cluj-Napoca, și a fondat în 2005, împreună cu Mihai Pop, Galeria Plan B, extinsă ulterior și în Berlin. Plan B a organizat pavilionul românesc la Bienala de la Veneția din 2007, iar în 2008 a deschis un spațiu expozițional permanent la Berlin, o premieră pentru o galerie românească în străinătate. Adrian Ghenie și-a împărțit până în 2013 viața între România și Germania, însă, în cele din urmă, a ales Berlinul, unde este considerat unul dintre reprezentanții noului val al artei vizuale românești. Tabloul său Regele a fost vândut la o licitație din iunie 2013, de la Londra, cu 212.238 de euro. Totodată tabloul Dr. Mengele 2, al pictorului Adrian Ghenie, a fost vândut pentru 140.747 de euro la Licitația de artă contemporană organizată în februarie, la Londra, de casa de licitații Sotheby’s.

În iulie 2014, tabloul „The Fake Rothko”, pictură realizată în ulei pe pânză – semnată și datată 2010, a fost cumpărat cu 1,77 milioane de euro (1,43 de milioane de lire sterline). În 10 februarie 2016, tabloul „The Sunflowers in 1937” , pictură inspirată de lucrarea celebrului pictor Vincent van Gogh „Floarea Soarelui” a fost vândută prin celebra casa londoneză de licitații Sotheby’s la prețul de 3.117.000 de lire sterline, stabilind un record pentru artistul român. Lucrarea „Lidless Eye”, datată 2016-2018, a pictorului român Adrian Ghenie a fost vândută în 2019, la Hong Kong, într-o licitație a casei Sotheby’s, pentru prețul final de 54,92 milioane de dolari Hong Kong, echivalentul a 6 milioane de euro. Lucrările lui Adrian Ghenie sunt adesea de dimensiuni uriașe și ocupă în întregime suprafața unui perete. Stilul său inspirat de cei mari pictori din ultimii 100 de ani a fascinat galeriști, muzeografi, critici și colecționari de artă din întreaga lume. Artistul născut în Baia Mare în 1977 a devenit unul dintre cei mai bine cotați artiști contemporani, a stabilit un nou record de vânzări pentru pictorii români și a creat un interes uriaș al pieței de artă vestice către creațiile autohtone.

Cel mai des, lângă descrierile lucrărilor lui Adrian Ghenie se află numele lui Ceaușescu și influența pe care a avut-o regimul opresiv sub care și-a petrecut primii 12 ani de viață. Picturile includ numeroase referințe la liderii comuniști, naziști și figurile autoritare care au devenit fantome în tabloul „Boogeyman” vândut cu 5,7 milioane de euro. Dictaturile comuniste au funcționat prin distorsionarea și exagerarea faptelor istorice, iar Ghenie a folosit pictura ca un mod de investigație pentru a face diferența între povestea oficială și perspectiva personală. Tablourile lui au fost comparate cu cele ale lui Francis Bacon prin senzația de disconfort și tensiune pe care o creează, pe lângă tehnica similară. În practică, artistul abordează felul în care cele mai tulburate evenimente din secolul al XX-lea se infiltrează, impactează și bântuie prezentul. Inspirația pictorului român a gravitat deseori în jurul figurilor artistice și politice, de la Van Gogh sau Marcel Duchamp până la Hitler, Dr. Josef Mengele, Lenin, Stalin și Nicolae Ceaușescu.

I-a dedicat numeroase tablouri lui Charles Darwin, teoriile acestuia fiind folosite ca teme pentru cele mai apreciate opere ale sale. Lucrările lui Adrian Ghenie au fost expuse în cele mai mari muzee de artă contemporană din Europa și America, iar în 2015 a făcut parte din Pavilionul Romaniei la Bienala de la Veneția, prin lucrarea „Darwin’s Room”. A avut expoziții de autor la MNAC (Muzeul Național de Artă Contemporană al României) în București, Stedelijk Museum voor Actuele Kunst in Ghent, Muzeul de Artă Contemporană din Denver, Centrul de Artă Contemporană din Malaga, Spania. Recent, a avut o expoziție personală în Muzeul Hermitage, al doilea cel mai mare muzeu al lumii. Muzeul de Artă Contemporană din Los Angeles și Muzeul de Artă Modernă din San Francisco i-au inclus tablourile în colecțiile permanente care vor fi expuse.

Dacă veți să aflați care sunt cele mai bine vândute tablouri ale lui Adrian Ghenie și poveștile acestora, trebuie să ne lăsăm purtați de pașii creației sale… Prima sa operă pe care o amintim este creată în 2008 și are numele de „Nickelodeon”. Aceasta a fost piesa centrală a primei expoziții solo a lui Ghenie în Marea Britanie, în 2009. A fost expusă la „Tate Liverpool”, la Bienala de la Liverpool în 2008 și la MNAC în București între 2009 și 2010. Pe 6 octombrie 2016, în cadrul licitației de artă contemporană de la Christie’s a fost stabilit recordul de 8 milioane de euro pentru cea mai scumpă lucrare a unui artist român contemporan. „Generația mea știe cum era viața înaintea internetului. Și când ne trezim dimineața, încă mai auzim ecourile lumii de dinainte. Și apoi îți dai seama că lumea își schimbă textura, își schimbă pielea. Sunt foarte sensibil la acest aspect. Lumea începe să aibă textura unei suprafețe ușor de curățat. Nu mai are pori. Toate obiectele din jur sunt din ce în ce mai strălucitoare.” (Adrian Ghenie în 2015). O altă lucrare este „Boogeyman”, care a fost creat în 2010 și expus câteva luni mai târziu în Galeria Nolan Judin din Berlin în cadrul seriei „The Visitation”. Tema expoziției a constat în vizitele mistice regăsite în artă de-a lungul timpului, de la referințe biblice până la spiritele opresive ale copilăriei comuniste – „Omul negru”. Tabloul este o scenă din studioul lui Ghenie, cu el în centrul atenției, așezat într-un fotoliu cu spatele către privitor. O a doua figură enigmatică stă în picioare, îmbrăcată într-un costum de culoare închisă și creează o senzație de disconfort. Inspirația a fost povestea „The Temptation of Saint Anthony”, călătoria Sfântului Antonie cel Mare prin deșertul egiptean, temă regăsită și la Dali, Ernst, Michelangelo sau Schongauer. „Lucrez la fiecare tablou cu o înclinație aproape clasică în trei pași: compoziție, reprezentare alegorică și aplicarea luminii. Pe de altă parte, nu mă abțin să recurg la tot felul de idiomuri, cum ar fi principiul suprarealist de asociere sau experimentele abstracte care acoperă textura și suprafața.” (Adrian Ghenie in Flash Art, decembrie 2009).

Lucrarea „Duchamp’s Funeral I” din 2009 a fost expusă în Galeria Haunch of Venison din Londra și Muzeul Stedelik din Ghent, Belgia înainte de a fi vândută în licitația Sotheby’s cu 5 milioane de euro. Este considerată de experți ca fiind una dintre cele mai extraordinare lucrări ale pictorului român. Tabloul este un tribut adus curentului Dada și lui Marcel Duchamp, părintele post-modernismului care a avut un impact uriaș asupra carierei lui Ghenie. Deși artistul francez proclama „moartea picturii” în 1959, pictura ca fenomen pe cale de extincție, Ghenie a folosit moștenirea lăsată de Duchamp pentru a demonstra contrariul. „Starea în care se află pictura în prezent m-a determinat să aleg acest subiect. Există această dezbatere constantă despre „moartea picturii” care poate fi un stimul intelectual, dar cred că este li anacronic. Există o mulțime de dovezi care arată că pictura nu este pe moarte. Și totuși, am vrut să mă întorc la contextul istoric în care această problemă a fost expusă pentru prima dată. Mă uit la momentele cheie și la personalități din avantgardă precum Duchamp dintr-o perspectivă inversată. Deși recunosc efectele eliberatoare create de explozia avantgardei de care am beneficiat și eu, nu pot să nu observ felul în care o parte din ideile lor au fost impuse cu atâta forță încât au devenit aproape canonice. Pur și simplu, vreau să pun la îndoială această stare a lucrurilor. Și simt că am dreptul să văd idolii precum Duchamp sau Dada într-o altă lumină.” (Adrian Ghenie in Flash Art, decembrie 2009)

Pictat în 2011, „Self-Potrait as Charles Darwin” a deschis un nou capitol în opera lui Adrian Ghenie. Artistul s-a transformat în părintele biologiei moderne purtând o mască cu chipul lui Darwin, prinsă cu elastic de cap. Tabloul este definitoriu pentru stilul devenit ușor de recunoscut al lui Ghenie. Influența tehnicii de creație a lui Francis Bacon este mai puternică în această lucrare, pictorul a inclus aluzii artistice, istorice, științifice dar și subiectivismul caracteristic unui autoportret. Seria inspirată de Darwin a fost urmată de lucrările „Self Potrait as Charles Darwin 3” în 2012 și „The Death of Charles Darwin” din 2013. Acestea au făcut parte din prima expoziție a lui Ghenie la Galeria Pace din New York, dar și din Pavilionul României de la Bienala de la Veneția din 2015. Proiectul de la Bienală a fost intitulat „Darwin’s Room” („Camera lui Darwin”) și a explorat impactul revoluționar al lui Charles Darwin. Ghenie a inclus atât descoperirile științifice care au deschis noi capitole în domeniul biologiei, dar și teoriiile lui Darwin legate de selecția naturală: „numai cei puternici vor supraviețui”. Ghenie apare astfel în postura unui filozof care meditează la marile probleme care au măcinat progresul uman din ultimul secol. „Darwin a avut o serie de probleme care l-au făcut complet disfuncțional. A avut și o problemă cu pielea, era afectat din cap până în picioare de o eczemă groaznică. Din acest motiv, deseori era complet bandajat, era ca o rană deschisă uriașă. Timp de 7-8 luni în fiecare an nu putea să muncească pentru că nu se simțea bine. Ieșea din casă numai când trebuie să își prezinte rezultatele cercetărilor” (Adrian Ghenie la Pavilionul Romaniei de la Venetia în 2015).

.„The Bridge” a fost semnat de Ghenie în 2015. Tabloul cu 2,4 metri lungime și 2 metri lățime a fost expus la Galeria Nicodim din Los Angeles până la vânzarea acestuia în licitația Christie’s din noiembrie 2016. „The Bridge” a fost inspirat de „Le Pont de L’Europe” (1876) al impresionistului francez Gustave Caillebotte și „The Scream” al expresionistului suedez Edvard Munch (1910). Aceste idei au fost remixate prin filtrul figurativ al lui Francis Bacon și cel abstract al lui Gerhard Richter.  Ghenie a aplicat viziunea proprie asupra acestor idei, stiluri și concepte și a transformat „Podul” într-un element de fascinație pentru criticii din întreaga lume. Întregul peisaj pare că alunecă prin efectul abstract provocat de urmele verdigris patinate peste imagine. „Nu poți să inventezi un tablou de la zero, lucrezi cu o întreagă tradiție. Limbajul pictural al secolului al XX-lea, de la colajele lui Kurt Schwitters la picăturile lui Jackson Pollock, îmi oferă numeroase posibilități pe care le pot folosi pentru a crea o pictură figurativă care transcede istoria. Încerc să creez genul de tablou care ar putea conserva tradiția și istoria mediului din care este inspirat, dar îți oferă o pauză de la pictura secolului trecut. Nu contează dacă reușesc să creez acest stil, ideea e că încerc să descopăr resursele posibile ale picturii ca mediu de exprimare, să încerc să obțin acea imagine, nu neapărat șocantă, dar complet nouă.” (Adrian Ghenie la Bienala de la Venetia, 2015

Van Gogh are un loc special în opera lui Ghenie. La vârsta de șase ani, artistul a descoperit o poză cu tabloul „Sunflowers” într-o revistă românească de artă și l-a fascinat atât de tare încât a dormit cu ea sub pernă timp de câteva săptămâni. Inspirat de opera maestrului olandez din 1937, Ghenie a creat o versiune în stilul propriu pentru faimosul tablou cu floarea soarelui. Pânza pătrată de 2,8 metri lățime a fost pictată în 2014 și expusă la Centrul de Artă Contemporană din Malaga (Spania) și în Galeria Judin din Berlin. A fost vândută la Sotheby’s în februarie 2016 pentru o sumă de 7 ori mai mai mare decât cea estimată de specialiști inițial. Adrian Ghenie – „The Collector 4” (2009). A fost vândut în Londra în martie 2019 pentru 3,1 milioane de euro după estimari de 2,6 – 3,3 milioane de euro. Copilăria lui Ghenie a fost marcată de propaganda comunistă ale cărei imagini care erau lipsite de texturi. Prezentul este dominat de fotografii văzute pe ecrane plate care țin la distanță realitatea viscerală a trecutului. Astfel, artistul a devenit fascinat de abilitatea picturii de a reda o viață senzorială subiectelor sale.

Tabloul lui Adrian Ghenie „Turning Point” (2009). Vândut pentru 2,8 milioane de euro după estimări inițiale între 2,3 și 4,7 milioane de euro. „Am jucat un fel de ruletă rusească. Și totuți, câteodată, dar nu mereu, când distrugi chipul unui om sau un detaliu anume, lucrurile capătă cu totul altă dinamică. Gestionarea eșecului este singurul mod prin care poți descoperi ceva nou.” – (Adrian Ghenie în 2015). A

Opera lui Adrian Ghenie „Self Portrait as Vincent van Gogh” (2012) a fost vândut în New York pentru 2,3 milioane de euro după estimări inițiale între 183.000 și 274.000 de euro. În revista în care a descoperit pictura lui Van Gogh cu floarea soarelui, apărea și o fotografie alb-negru cu autoportretul pictorului. Articolul scris spunea povestea luptei pe care olandezul a dus-o cu bolile mintale pe parcursul vieții, stârnind curiozitatea și fascinația tânărului Ghenie. În 1998, Ghenie a vizitat expoziția permanentă de la Muzeul d’Orsay din Paris unde este expus celebrul „Autoportret” al lui Van Gogh. După aproape 15 ani în care se uita constant la fotografia din ziar, artistul român a fost atât de emoționat la întâlnirea față în față cu originalul, încât a avut o reacție organică și i s-a făcut greață.

Adrian Ghenie – tabloul „The Hunted” din 2010. Estimat între 475.000 și 713.000 de euro inițial, a fost vândut cu 2,2 milioane de euro în iunie 2016. „The Hunted” reprezintă exodul masiv al criminalilor naziști după căderea celui de-al Treilea Reich, mulți dintre ei fugind în America de Sud pentru a scăpa de arest. Printre simbolurile centrale ale picturii se afla babuinul, forma primară a omului și molia, reprezentarea transformării. Acestea sunt legate de teoria lui Darwin despre Eugenism, îmbunătățirea geneticii umane din diferite mijloace de intervenție.

Adrian Ghenie – The Hunter, 2011. Estimat intre 600.000 si 832.000 de euro, a fost vandut cu 2,1 milioane de euro in martie 2017.

Următorul tablou semnat de Adrian Ghenie a fost „The Hunter” (din 2011). „Sunt fascinat de prezența răului. Mai exact, sunt fascinat de posibilitate ca răul poate fi găsit în orice încercare, chiar și în proiectele de știință care vor să facă bine umanității.”(Adrian Ghenie pentru The Independent, 2011)

Alt tablou Adrian Ghenie este „Babe in the woods”, pictat în 2008. Lucrarea a fost estimată între 1,8 și 3,6 milioane de euro și a fost vândută în mai 2019 pentru 2,1 milioane de euro.  „Sunt gelos pe puterea pe care cinematografia o are pentru a construi o stare virtuală și capacitatea de a rupe legătura cu realitatea. Pentru două ore, ești complet sub vraja ei. Și e ceva spectaculos și seducător în istorie care a devenit familiar pentru noi.” (Adrian Ghenie la Bienala de Arta de la Venetia în 2015).

„The Second Presentation Room” este un nou tablou al lui Adrian Ghenie. Vândut cu 2 milioane de euro în New York, în mai 2017, după estimări aflate între 900.000 și 1,3 milioane de euro. Tabloul îmbină istoria publică cu cea personală a lui Ghenie prin referințele estetice la amintirile senzoriale ale copilăriei petrecute la Baia Mare. De la texturile dure, murdare și neîngrijite din garajul și pivnița părinților săi, până la acoperișul și grădina bunicii, sau corpurile gândacilor morți din garajul fratelui.

Avem și un „Self Portrait in 1945” al lui Adrian Ghenie, pictat în 2014. Estimat între 1,4 și 2,1 milioane de euro, vândut cu 1,72 milioane de euro în octombrie 2019. „Nu încerc să îmi rescriu biografia ca și cum aș fi trăit într-un regim comunist dictatorial, eram doar un copil, nu am vreo traumă de atunci. Dar ce s-a întâmplat în România după ’89 – căderea zidului Berlinului – a fost foarte interesant. Când îți dai seama că o țară întreagă poate fi manipulată să creadă un singur lucru. Și apoi regimul cade și afli că nu era așa, era invers. Am văzut cum e posibil să manipulezi o întreagă țară. Și care e adevărul? Care e trauma?” (Adrian Ghenie pentru Artnews in 2017)

Un alt „Adrian Ghenie” este „The Fake Rothko”. A fost vândut cu 1,7 milioane de euro după estimari aflate între 300.000 și 400.000 de euro. „Dacă te uiți la un Rembrandt, vezi că este elaborat până la un anumit punct. Lucrurile nu au ieșit cum trebuie undeva. Întoarcerea la pictură are legătură cu digitalizarea lumii, într-un fel, dar nu întregime. Pictura este ca turnare de ipsos în vremurile în care trăim. Reușește să rematerializeze imaginea digitală. Cea mai mare parte a imaginilor pe care le folosesc în tablouri provin din mediul digital, le văd prin ecranul laptopului, nu printr-o fereastră.” (Adrian Ghenie la Bienală în 2015)

„Pie Fight Interior 9” a intrat în licitația Christie’s din 13 mai 2015 cu estimări între 730.000 și 1 milion de euro. Rezultatul final a depășit așteptările, fiind cumpărat pentru 1,4 milioane de euro. Lucrarea „Pie Fight Interior 9” a fost creată la începutul anului 2013. Câteva săptămâni mai târziu, a fost expusă la Galeria Pace din New York într-o serie care a devenit foarte apreciată de criticii de artă. Ghenie a lucrat la seria „Pie Fight” începând cu anul 2008 și a continuat până în 2012 când a avut prima expoziție într-un muzeu american: „Pie-Fights and Pathos” la Muzeul de Artă Contemporană din Denver în 2012. Seria este inspirată de faimoasele scene amuzante din filmele mute ale anilor ’20 când un actor era lovit în față cu o plăcintă cu multă cremă. La finalul scenei, chipul lui părea de nerecunoscut. Astfel au fost transformate cele mai cunoscute personaje naziste care l-au inspirat pe Ghenie pentru „Pie Fights”. În frunte cu Adolf Hitler, naziștii au fost trecuți prin filtrul plăcintei care te lovește și te face de rușine în spațiul public. Artistul român a folosit experiențele din copilărie, materiale de arhivă și amintirile celor din jur despre una dintre cele mai nefericite perioade din istoria Europei când abuzurile de putere intraseră în normalitate. În „Pie Fight Interior 9”, personajul nazist nu are o formă definită însă apare ca o figură verde care se pierde în fotoliul roz acoperit cu straturi de vopsea roșie aplicată cu spatula. Lucrarea se încadrează în stilul semnatura al lui Ghenie, între realism și abstract. „Este un ritual ciudat al speciei umane dar și una dintre cele mai importante caracteristici ale unei dictaturi. Cel mai eficient mod de a-i teroriza pe oameni este să îi umilești constant” (Adrian Ghenie intr-un interviu pentru „Art and Auction” din martie 2013)

.

Un răspuns la “Adrian Ghenie – unul dintre cei mai bine cotați artiști contemporani din lume”

  1. IO...gerules spune:

    Asta si piscasoul care-si zice ca e spaniol,adica zicea antemorte.Laudati cu surle de catre „binevoitori”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*