„Casa Partizanilor Șușman” și „Versantul partizanilor”, în memoria rezistenței armate anticomuniste…

Grupul de partizani „Teodor Şuşman” a reprezentat unul dintre cele mai importante repere ale rezistenţei anticomuniste româneşti din anii 1950. Denumirea grupului a fost dată de familia Şuşman din comuna Răchiţele, județul Cluj, care a avut un rol determinant pe tot parcursul evenimentelor desfăşurate în zona Munţilor Vlădeasa din Apuseni, în perioada 1948 -1958. Teodor Şuşman a fost un primar liberal influent în perioada interbelică şi un om harnic. A fost un luptător curajos. O familie întreagă – Şuşmanii – cu preţul vieţii au luptat cu arma în mână împotriva instaurării comunismului în ţara noastră. Ei s-au jertfit pentru libertatea românilor. La începutul anilor `90 s-a realizat un film excelent „Undeva în Est”, în regia lui Nicolae Mărgineanu, în care eroul revolu’iei decembriste din 1989, Călin Nemeş, a jucat un personaj din rândul partizanilor. Filmul a fost o ecranizare după romanul ”Fețele tăcerii” de Augustin Buzura. Familia Șușman din Răchițele a fost o pagină eroică și glorioasă a luptei armate anticomuniste din România.

În 22-24 iunie 2010, la solicitarea urmașilor, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România l-a exhumat pe Teodor Șușman la Răchiţele. Cu această ocazie au fost identificate șase gloanțe (unul în zona craniului și alte cinci în zona corpului) ceea ce contrazice versiunea sinuciderii. Teodor Șulman senior zis Lupchii a fost ucis în luptă de Securitate. Din păcate trupurile fraţilor Şuşman nu au fost găsiţi până astăzi. În data de 2 februarie 1958, fraţii Teodor şi Avisalon Şuşman, fiii fostului primar din Răchiţele, au fost depistaţi şi blocaţi într-o şură din satul Traniş, unde au fost asediaţi. Aceştia au luptat şi căzut vitejeşte. Pentru că nu au reuşit să îi înfrângă, securiştii au dat foc şurii. În urma autopsiei, medicul Securităţii a stabilit că „bandiţii au ars de vii”. Eroul Teodor Şuşman, descoperit de cercetătorii Ghiţă Petrov şi Marius Oprea în 2011, este îngropat la Doda Pilii şi aşteaptă să i se alăture trupurile negăsite încă ale feciorilor săi. Toader şi Avisalon Şuşman făceau parte dintr-un grup de rezistenţă anticomunistă şi erau, aşadar, consideraţi duşmani ai sistemului, urmând pilda tatălui. Împreună cu alte persoane, cei doi tineri s-au organizat într-un grup de rezistenţă anticomunistă condus chiar de tatăl lor, Teodor Şuşman. Au rezistat timp de zece ani, însă au fost descoperiţi de Securitate într-o gospodărie aflată pe Dealul Nincii din judeţul Cluj. Fraţii Şuşman au fost descoperiţi în dimineaţa zilei de 2 februarie 1958, ascunşi într-un grajd. După un schimb de focuri ce a durat două ore, ofiţerii Securităţii au decis să incendieze clădirea. Tinerii au ars de vii, dar trupurile lor au fost îngropate o săptămână mai târziu. Acești moți din Munții Apuseni au oferit lo ecție de demnitate și eroism Europei, o mostră de rezistență armată împotriva instaurării comunismului. Traian Susman, ultimul fiu al luptatorului anticomunist Teodor Susman din Rachitele, s-a stins din viata la varsta de 85 de ani, duminica, pe 17 octombrie 2010.

Este de apreciat ceea ce propune astăzi Clubul Monarhiștilor Clujeni de a reface acest spațiu de jertfă și luptă pentru libertate a poporului român printr-un proiect extraordinar de interesant și incitant în același timp. În special, istoricul Cornel Jurju, dar și inginerul Călin Roșu au propus în cadrul unei conferințe de presă la Centrul de Cultură Urbană Casino un proiect pentru refacerea memoriei rezistenței armate anticomuniste din Munții Apuseni – Versantul Partizanilor din Munții Apuseni. Proiectul este sprijinit de către Academia Civică, Fundația Doina Cornea, Fundația Corneliu Coposu, Memorialul Sighet, dar și de scriitoarea Ana Blandiana care a susținut o intervenție video emoționantă în favoarea proiectului care îi va învăța pe tineri de unde vin și ce scopuri nobile pot avea. Ana Blandiana a vorbit despre drama Șușmanilor ca o tragedie greacă, unde o familie întreagă s-a sacrificat pentru libertate. Istoricul Cornel Jurju a vorbit despre o restaurare a memoriei grupului de partizani anticomuniști, care va fi inclusivă și pluridisciplinară, un memento pentru generațiile viitoare. De fapt va fi o lecție de istorie pe versantul muntelui acolo unde români culajoși au luptat petnru libertate și democrație, arătând că poporul român nu s-a supus și nu a fost laș. Documentele de arhivă și memoria locuitorilor arată o grupare curajoasă și hotărâtă care s-a sacrificat conștient pentru liberatea țării. A oferit exemplul tinerilor căsătoriți Mihai și Lucreția Jurj, pe care securitatea cu toate torturile și dezinformările nu a reușit să-i despartă. La eveniment a participat, luând cuvântul, Constantin, nepotul partizanului Teodor Șușman. Acesta a subliniat că, după lichidarea grupării de partizani, restul familiei a fost exilată la Cernavodă și Iași, neavând voie să se reîntoarcă la Răchițele decât după 1989. Oricum Traian Șușman a murit fărăr să-și mai vadă satul natal. Clubul Monarhiștilor clujeni au realizat deja un site cu informații despre acest proiect „Ridicarea unei case-muzeu care sa puna în evidenta rezistenta armata anticomunista din Muntii Apuseni. Pentru a spori autenticitatea si atractivitatea obiectivului va fi reconstruită casa familiei Sușman din Răchițele, jud. Cluj. Amintim că, dupa uciderea sau alungarea din localitate a membrilor familiei Susman , puterea comunistă a decis demolarea casei si a întregii gospodarii.”

Casa lui Șușman din centrul comunei a fost folosită după 1958 ca post de Miliție și pivnița ca loc de tortură a țăranilor, iar după 1970 a fost demolată ca să nu rămână urme despre lupta Șușmanilor împotriva regimului. Casa Șușmanilor va fi reconstruită fidel în stil moțesc. În site-ul www.versantulpatizanilor.ro găsim o descriere succintă a proiectului: „Versantul Partizanilor este un proiect despre românii de mâine și moții de altădată, despre noi și bunicii noștri, despre viitor și trecut. Versantul Partizanilor vrea să spună o poveste, aceea a familiei Șușman și a luptătorilor anticomuniști de la Răchițele (jud. Cluj), din anii ’40 și ’50. O poveste despre prețul libertății și al democrației, despre principii și curaj, despre onoare și moarte eroică. O poveste unică, încă prea puțin cunoscută, pe care comuniștii și urmașii lor de după 1989 și de astăzi își doresc să o țină ascunsă, sortită uitării și irosirii. Versantul Partizanilor este și o chemare către generațiile noastre pentru a se ridica din agonia ignoranței, a nepăsării, a amneziei și a urca drumul propriului versant către a desluși sensul trecutului și al memoriei, către adevăr și libertate, către identitate și demnitate.”

Unul dintre inițiatorii proiectului ne-a informat că în luna august se va face traseul turistic „Drumul partizanilor”, prin care călătorii vor putea merge pe poteci însemnate pe locurile unde partizanii au dus lupte cu securitatea sau la ”grota Șușmanilor” unde s-au ascuns de autorități. Se speră ca anul viitor să se obțină de la Consiliul Județean Cluj autorizația de construire a „Casei Șușmanilor” pe locul unde sunt azi înmormântați partizanii de pe Dealu Firii, acolo unde au luptat și căzut cu arma în mână pentru libertate. Un român din America originar din Călățele a oferit un sprijin financiar proiectului. Se speră ca și alți români să sprijine proiectul. Printre alte puncte din acest proiect ambițios amintim: Construirea unei șuri tradiționale – spațiu al salvării și supraviețuirii, Realizarea unei „cazemate” care va prezenta cât mai fidel tipul de adăpost montan folosit de partizanii de la Răchițele, Activități editoriale – publicarea de articole, studii și cărți despre istoria Grupului „Teodor Șușman”; Activități de promovare a istoriei grupului pentru publicul larg. Aș mai adăuga la acest proiect din partea mea și inițiativa ridicării unei statui a lui Teodor Șușman în centrul comunei Răchițele, pentru a rămâne veșnică amintire a jertfei rezistenței românilor la ocupația comunistă.Proiectul va impulsiona moral și turistic zona Munților Apuseni, va fi un muzeu al memoriei anticomuniste în aer liber.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*