Îndoctrino-îndobitocirea de masă a turmei…

Evident, dascălii ar trebui să-și pună părerea despre ce subiecte sunt potrivite elevilor pentru un examen ori altul… Dacă se impune simplificarea programei și a examenelor pentru a evita orice nepotrivire pe curiculă a posibilității de absorbție a informației de către elevi… Dar nu părinții!… Nici măcar cei grupați în federații de bresle de sufragerii ori dormitoare… Pentru că, la nivel de curiculă, nu părinții cunosc minimul necesar asigurării pregătirii copilului… Nu ei au habar de ceea ce-i trebuie elevului în procesul de educație…

Pe de altă parte, este la fel de clar că nu părinții au cerut jumulirea de (ne)poveri a programei de limba română de la evaluarea națională, fiind puțin probabil ca ei să mai aibă habar, să-și mai amintească, fie și pe „bucăți”, structura, conținutul, gradul de dificultate al subiectelor propuse spre eliminare. Propuse în numele lor, nu de către ei… În fapt, în spatele lor se ascund interesele unor profesorași făcuți la șaiba de țidulă și beneficii. Și nu, nu este vorba despre pronunțările unor dascăli… Pentru că un dascăl nu ar cere niciodată eliminarea unui subiect din barem doar pentru că un elev nu s-a putut pregăti temeinic „din cauza stresului”. Așa cum invocă „federația” reclamantă pe un fals beneficiu în favoarea interesului superior al copilului. Un dascăl ar găsi soluții, ar organiza ore suplimentare, ar face altfel de fișe de predare sau chiar ar amâna un examen până când elevii ar fi suficienți de pregătiți.

De aceea, solicitarea, aproape ultimativă (ultimativă însă și pentru viitorul generațiilor de acum), a „federației părinților” (!) de eliminare a anumitor structuri gramaticale din tematica de examen la limba română, nu reprezintă nici tristul nivel al pregătirii elevilor, nici zona de analfabetism funcțional al unor părinți limitați la „vocabularul” manelelor și telenovelelor, ci pe acestea două raportate la niște emuli, „profesori” doar pe statul de plată. Pentru că în spatele grijii pentru nestresarea micuților noștri se află, de fapt, confortul și, mai ales, limitele didactice ale unora dintre suplinitorii și belferii de azi. Cei făcuți la norma de completare a orelor pe hârtie prin felurite masterate (unde nu nivelul de competențe didactice a contat, ci gradul de asimilare a fel și fel de teme „politically correctness”…), profesorași ce nu au habar de menirea dascălului în îndrumarea copiilor pentru a putea cuprinde acel orizont, necunoscut, dar provocator, al viitorului.

Și este scandalos felul în care ne lăsăm viitorul, nu vândut, ci de-a dreptul destrămat… După tăierile din materiile fundamentale necesare cunoașterii națiunii și a țării, minime ca nivel de dificultate chiar și pentru un expat ce vrea să obțină cetățenia română, după ciopârțirea orelor de istorie și geografie, după îndesarea limbii și literaturii române în cerințe atât de mici încât nu ar mai acoperi nici măcar manșetele unui caiet de dictando, acum atacul vine prin intermediul unor profesorași ce pun, la rândul lor, mâna pe sapa dezgropării pilonilor fundamentali ai unei națiuni. Acum, pe sapă, dar mâine, când își vor fi consumat „meritul profesoral” în grad de lepre nocive ale intereselor meschine, pe topoare pentru a finaliza contribuția didactică a distrugerii la nivelul unui alt mărunțiș ușor de înghesuit la colțul istoriei.

Este un proces prin care, decizia acelora ce și-au rupt coatele la catedre, ce și-au strivit ochii în cărți și fișe, dascălii, este confiscată de ageamii. De ageamii folosiți ca berbece de răsturnare a ultimelor trepte cu resturi de valori, în așa fel încât elevii-cobai, de ieri și de astăzi, să nu se mai împiedice de nici o întrebare ce le-ar putea provoca mirări, treziri și luminări ce ar putea să ne facă din nou liberi, ci să se înghesuie uniformizant ca mase de… turmă.

De aceea, dascălii ar trebui să se ridice… Să pună la punct astfel de intervenții ale unor ageamii ce sunt folosiți de nonvalorile profesorale. Să traseze clar limitele pe care se pot pronunța feluritele „federații”, de la starea școlilor la siguranța social sanitară a elevilor, dar să lase materia cunoașterii pe mâna acelora ce nu se strivesc sub neputință, confort și interese mărunte. Altminteri, acest proces de îndoctrino-îndobitocire va acapara și alte domenii, dreptul de pronunțare a ageamiilor, părerologi de mahala socială, să ajungă în sine normă și poate chiar literă de lege…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*