Coiful lui Pericle descoperit pe râul Siret?

Un coif corintic a fost descoperit pe Siret, misterele coifului corintic vechi de peste 2.500 de ani, descoperit la o percheziţie a poliției locale, „spunându-ne” că acesta este unic în România. Poliţiştii au aflat că acel coif corintic fusese descoperit întâmplător în albia Siretului, în urmă cu aproape șapte ani, dar nu a fost predat autorităţilor (am scris despre această descoperire, la timpul ei). Descoperirea la o percheziţie domiciliară a acestui coif corintic (grecesc) din bronz, care ar data din secolele VI – V î.Hr. aduce cu sine și susceptibilitatea ca acesta să aparţină patrimoniului cultural naţional, iar ascunderea sa se poate dovedi o gravă infracțiune. Una dintre întrebările care poate fi pusă este aceasta: cum a ajuns obiectul de acum circa 2.500 de ani pe teritoriul României, cine l-a purtat sau cine l-a adus, ştiut fiind că în lumea antică greacă şi apoi romană, ţinuturile de la nord de Dunăre sau de Marea Neagră erau considerate „barbare“.

Lumină ar putea face o expertiză de specialitate care va fi făcută coifului la cererea organelor de anchetă, care au în lucru un dosar ce vizează comiterea infracţiunilor de furt din sit arheologic şi tăinuire. Pe 12 ianuarie 2021, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale Neamţ au efectuat două percheziţii, una în municipiul Roman şi alta în judeţul Iaşi, la domiciliile a două persoane. La descinderea din localitatea ieşeană Alexandru Ioan Cuza, la locuinţa unui bărbat de 51 de ani, a fost descoperit acest obiect din bronz, datat după analogii în secolul VI – V î.Hr. Cel în cauză a susţinut că a găsit coiful în urmă cu 7 ani, bănuia că este ceva deosebit, dar nu l-a predat autorităţilor aşa cum prevede legea în astfel de cazuri şi că l-a ţinut în podul casei, fără să-i aducă vreo stricăciune. Coiful din bronz cu mască are 880 de grame și a fost găsită în albia Siretului Are unele mici deformări, posibil ca urmare a factorilor de mediu la care a fost supus, fiind foarte probabil să fi ajuns în râu în urma surpării unui mal în timpul unor inundaţii sau viituri.

Este o descoperire unicat în România. Una cam la fel a fost făcută la nord de Marea Neagră, în 2018, când fragmente dintr-un coif antic au fost descoperite într-un mormânt din secolul V î.Hr. în Peninsula Taman, în Rusia. Putem vorbi despre impactul civilizaţiei greceşti în lumea barbară, despre Grecia din timpul lui Pericle. De altfel, statuia lui Pericle are exact un coif de acest fel“, a declarat comisarul Vitalie Josanu, de la Serviciul de Investigaţii Criminale. De la poliţistul care se ocupă cu protejarea patrimoniului cultural din Neamţ am mai aflat că două coifuri antice, dar care nu sunt de tipul celui descoperit în Siret, au fost găsite la Olăneşti, în Republica Moldova. Cât despre valoarea piesei, ea nu poate fi făcută decât după o expertizare de specialitate. Obiectul în sine este deosebit de preţios dacă avem în vedere vechimea sa şi faptul că este întreg. Numele acestui tip de coif provine de la oraşul-stat Corint (statul grec era format dintr-o alianță a mai multor orașe – cetăți). Comisarul Josanu a mai susţinut că un astfel de coif, dar fragmentat, a fost vândut acum câţiva ani în Ucraina, preţul fiind 11.500 de euro. Despre un exponat de la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei, o statuie care pe cap are un coif corintic, scrie arheologul Cătălin Pătroi pe coifuri.blogspot.com, sub titlul „Coif corintic cu crista înaltă.  Statueta, bine păstrată, face corp comun cu un soclu paralelipipedic gol înăuntru. (…) Pe cap are coif corintic cu crista înaltă, susţinută de un sfinx. Poartă peplos doric, cu mâneci ample şi egida pe piept. Deasupra are un himation care cade transversal peste piept, lasând să se vadă egida. Mantaua face falduri verticale în partea stângă. (…) În mâna dreaptă ţinea lancea. Braţul stâng atârnă pe lângă corp. Este posibil ca să fi sprijint cu mâna scutul. În picioare poartă sandale cu talpa groasă“.

Statuia lui Pericle, marele om de stat din Grecia antică, care a condus Atena între 461 şi 429 î.Hr, este reprezentată purtând un coif corintic asemănător cu cel descoperit în albia râului Siret. Dacă ne întrebăm cum a ajuns coiful pe Siret, putem să căutăm adevărul și în povestea Tezaurului antic de la Olăneşti – Ștefan Vodă (Republica Moldova). În colecţia de arheologie a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei se păstrează un tezaur unicat prin componenţa sa pentru întreaga Europă. Acesta a fost descoperit în localitatea Olăneşti, raionul Ştefan Vodă, în anul 1958 şi datează de la sfârşitul sec. IV î.Hr. Tezaurul conţine 6 coifuri, 8 cnemide şi un opaiţ din bronz (candelabru). La momentul descoperirii tezaurului, coifurile erau puse unul peste altul și ascundeau cea mai importantă piesă din comoară – opaiţul din bronz (candelabru), cel care are o inscripţie în limba greacă veche. Istoricii au concluzionat că piesele acestui tezaur au aparţinut armatei lui Zopyrion, unul dintre conducătorii oştii lui Alexandru Macedon, probabil numit de către ultimul guvernator fie al Traciei, fie al Pontului. În anul 331 î.Hr., alături de treizeci de mii de oşteni, acesta a întreprins o invazie peste Dunăre, pentru a-i aduce la ascultare pe locuitorii polisului grecesc Olbia, situat pe malul drept al Limanului Bugo-Niprean, supus de Alexandru în 334 î.Hr. După un asediu nereuşit, fiind hărţuit de sciții cu care locuitorii Olbiei intraseră în alianţă, rămas şi fără flotă, aceasta fiind distrusă de o furtună pe mare, Zopyrion decide să se retragă.  Înfrângerea definitivă îi este aplicată de geți și tribali, ca răzbunare pentru devastările la care s-au dedat armatele lui Alexandru în campania din anul 335 î.Hr.. Zopyrion piere, cu cea mai mare parte a trupelor sale, în iarna dintre anii 325 – 324 î.Hr., conform opiniei arheologului G.V. Vernadski, undeva în Basarabia. Încă din perioada hallstattiană cultura getică este prezentă în peste 250 de situri arheologice. Geții au avut așezări și cetăți fortificate cu valuri de pământ și șanțuri. Fortificații getice din Republica Moldova au fost descoperite în diverse localități, din care mai reprezentative sunt: Trebujeni, Butuceni, Saharna Mare și Mică, Stolniceni, Mașcați. Ritul funerar dominant al lor era incinerația. Cultura materială a geților cuprinde ceramica, unelte și arme din bronz și fier, fibule, brățări, oglinzi, mărgele de sticlă. Existența relațiilor comerciale cu lumea greacă este reflectată de existența tezaurelor monetare. Întreținerea acestor contacte cultural-economice cu populața coloniilor nord-pontice grecești, începând cu mijlocul mileniului I î.Hr.. Se confirmă prin descoperirea în așezări și necropole a pieselor din import – amfore, vase de lux, podoabe de aur. Amforele grecești constituie cea mai numeroasă categorie de piese din import. Prezența lor a permis evidențierea centrelor producătoare, care exportau marfă, în special vinul și uleiul de măsline în regiune. Colecția amforistică a Muzeului de la Chișinău păstrează amfore confecționate în polisele grecești Chios, Lesbos, Samos, Thasos, Hercaleea, Chersonesul Tauric, Sinope, etc. Cele mai timpurii piese datează de la sfârșitul sec. VI î.hr., iar cele mai târzii – cu începutul sec. II î.Hr. În ultimele secole ale mileniului I dinspre nord-vest pătrund în regiune triburile geto-gotice ale bastarnilor, iar din sec. I î.Hr. în zona pruto-nistreană înaintează dinspre răsărit un nou val de păstori al triburilor samo-getice (denumirea lor latinizată – sarmatice), care în cultura lor materială au multe importuri romane. Una din cele mai reprezentative manifestări cultural-istorice din primele secole ale erei noastre a fost Cultura Sântana de Mureș-Cernjachov, care a fost realizată în special de triburile getice din nordul Dunării. În acest sens sunt cunoscute sute de așezări și necropole cu o diversitate mare a inventarului, vase de diferite forme, podoabe din aur și argint, piese din os, sticlă, bronz și fier. Cu purtătorii acestei culturi preponderent getice, începe epoca marilor migrații a popoarelor, după care vin hunii, slavii, maghiarii, pecenegii și cumanii, mongolii ce se perindă, zăbovind mai mult sau mai puțin în ținut.

Coiful corintic descoperit în albia râului Siret ar completa astfel, într-un fel fericit „Tezaurul de la Olănești” (Republica Moldova), poate chiar împreună cu coiful fragmentar descoperit în Ucraina și ar justifica „povestea” armatei macedonene a lui Zopyrion, unul dintre conducătorii oştii lui Alexandru Macedon. Poate din aceste lupte cu geții din anul 331 î.Hr. au rămas coifurile și cnemidele pe care noi le descoperim în zilele noastre…

Pe 15 ianuarie 2021, de Ziua Culturii Naționale, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași a primit în custodie, în calitatea sa de administrator al patrimoniului cultural al statului român, de la Inspectoratul de Poliție al Județului Neamț, coiful corintic din bronz, datat în secolul al V-lea î.H.. Urmează ca acesta să fie restaurat și conservat, iar la finalul acestor faze, obiectul va fi valorificat în mod expozițional de către „Muzeul de Istorie a Moldovei” de la Palatul Culturii din Iași. Din istoria zbuciumată a acestor meleaguri românești ne parvin aceste artefacte ce fac mândria oricărui muzeu de istorie, spre a aduce în contemporaneitate momente importante ale genezei noastre, ca popor. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*