Podul peste Olt de la Slatina – cea mai complexă lucrare de acest gen din țară, după Cernavodă

În urmă cu peste 100 de ani, atunci când nu exista podul peste Olt din Slatina, de la ieşirea spre Craiova, oamenii foloseau „podurile umblătoare” pentru transportul de pe o parte pe cealaltă a râului. Faptul că nu exista un pod fix era o dificultate cu care se confruntau oamenii din perioada Slatinei medievale, în acest punct intersectându-se multe dintre rutele comerciale de-a lungul vremurilor. În jurul anului 1846 se pune concret problema construirii unui pod fix peste Olt, chiar domnitorul de atunci al Ţării Româneşti, Gheorghe Bibescu, fiind cel care va pune piatra de temelie a construcţiei la data de 24 iunie a acelui an. Cu ocazia acestui eveniment, prefectura judeţului Olt a organizat o mare festivitate. Construirea a ceea ce, pentru acea vreme, era cea mai impresionantă lucrare din ţară a adus laolaltă meşteri şi materiale de construcţii din toate colţurile ţării.

Lucrările au fost supervizate de o echipă formată din specialişti italieni, conduşi de inginerul Giovani Balzano. Cu ocazia inaugurării podului de lemn de peste Olt, la 8 septembrie 1847, administraţia locală organizează sărbători impresionante pe parcursul a trei zile. Se pare că, totuşi, ziua inaugurării a fost uşor forţată, dat fiind că la această dată îşi sărbătorea ziua de nume Maria Bibescu, soţia domnitorului. Inundaţiile foarte frecvente de pe râul Olt au dus, din nefericire, la distrugerea podului din lemn, iar oamenii au fost nevoiţi să se folosească din nou de luntre pentru tranzitul de pe un mal pe celălalt. După ce construcţia finanţată de domnitorul Gheorghe Bibescu este luată de apele învolburate ale Oltului, care, în acea vreme, nu era regularizat şi curgea la întâmplare, administraţia locală slătineană şi locuitorii din Slatina îl asaltează pe noul domn cu solicitări pentru construirea unui nou pod.

În 1862 se construiesc două poduri la Slatina, unul peste Olt şi altul peste afluentul Beica, pentru care domnitorul Alexandru Ioan Cuza dispune un buget de trei milioane. De această dată, pilonii construcţiei urmau să fie din piatră. Lucrările pentru aceste două poduri urmau să fie terminate în 1867, iar în timpul construcţiei, peste râul Olt trece viitorul rege al României Carol I. Acesta a fost nevoit să folosească un pod umblător pentru a putea ajunge la Bucureşti. Nici cele două poduri nu vor avea trăinicie, fiind luate de apă. Cea de-a treia încercare de construire a unui pod fix peste Olt, la Slatina, va fi şi cea mai reuşită. Lucrările pentru un pod de fier încep la 1888 şi se termină la 1891, poziţionarea construcţiei fiind chiar în zona de unire a vechilor poduri de pe Beica şi Olt. Proiectul a fost supervizat, de această dată, de un inginer român-Nicolae Davidescu. De numele lui Nicolae Davidescu se va lega dezvoltarea şi modernizarea ulterioară a Slatinei, el devenind arhitectul şef al oraşului. Podul de peste râul Olt din Slatina a fost una dintre cele mai impresionante lucrări de infrastructură din Vechiul Regat al României. Podul a fost al doilea pod de fier din Regatul român, după cel de la Cernavodă, peste Dunăre. Acesta a fost distrus în timpul Primului Război Mondial, mai exact în 1916, odată cu retragerea trupelor române din fața celor germane care avansau. Acesta a fpst dărâmat cu tunurile pentru a nu putea înainta armata germană. Podul va fi reparat după război de către învinsa Germania, construcţia intrând în daunele conflagraţiei. Actualul pod peste Olt de la Slatina arată aproape la fel ca cel care a fost inaugurat în 1891. Podul peste Olt este a doua încercare de punere în aplicare a arhitecturii fierului, prezentată pentru prima dată la Expoziţia Mondială de la Paris din 1899. Construcţia supervizată de inginerul Nicolae Davidescu a fost realizată după succesul celei de la Cernavodă a lui Anghel Saligny. Podul de la Slatina peste râul Olt este al doilea pod de fier din România, după cel peste Dunăre de la Cernavodă şi este cel mai mare pod din ţară care traversează râul Olt ce izvorăşte din munţii Hăşmaşu Mare.  Slătinenii au ales Podul Olt dintre 12 obiective emblematice propuse pentru a fi simbolul urbei lor. Podul slătinean se poate spune că a fost construit în 1891, are 400 de metri lungime, opt metri înălţime şi se află la o distanţă de şase – opt metri de apă.

Doar acum, în zilele noastre, iată că se construiește „la foc continu” un pod nou peste râul Olt, în cadrul Drumului Expres Craiova-Slatina-Pitești și care va fi cea mai complexă lucrare de acest gen din România. Muncitorii au început deja construcția lui, după ce mai întâi au desecat lacul din apropiere. Lucrările înaintează cu repeziciune şi sunt speranţe ca termenul avansat pentru finalizare, respectiv decembrie 2021, va putea fi respectat. Podul va avea 1.700 de metri, va fi ușor în curbă și în pantă, fiind cel mai lung pod din țară. Noul pod este construit de Asocierea SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL – Consitrans SRL (ROMANIA), cea care a câştigat proiectarea şi execuţia a trei din cele patru tronsoane ale drumului expres de 121 km. „Valoarea totală a  proiectului este de 5.511.537.531,93 lei şi va fi finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 75 la sută contribuţia Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regională-3.510.498.252,58 lei, 25 la sută contribuţia proprie- 1.170.166.084,15 lei, restul de 830.873.195,20 lei reprezentând cheltuieli neeligibile inclusiv TVA“, se menţionează pe site-ul CNAIR.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*