Și totuși, ce va „învinge” în final? La finalul stazei de acum?… Supunerea în masă sau atitudinea individuală? Supunerea grupurilor aparent sudate social, dar asociale în asumare, unite doar în delațiuni, ori reacția celor ce nu-și pleacă frunțile? Supunerea necârcnită sau reacția de trezire rațională, constructivă? Suntem într-un punct nevralgic, dar nu pentru sănătatea fizică (molimele vin și trec, apoi iarăși revin), ci pentru statutul nostru de oameni raționali. Fie și pentru un „modus vivendi” al iraționalului rațional…
Guvernul a avut cel puțin două ocazii în care să demonstreze că masca-botniță nu este o lesă… Nu se vrea a fi nici un ham al coordonării-coercitive a maselor, prin impunerii psihologice de masă, nici o mască a astupării cuvintelor „reacționarilor”, nesupușilor, netăcuților… Și ar fi trebuit să se delimiteze public de valul de delațiuni la adresa celor ce nu poartă mască… Să-i atenționeze că avem instituții și autorități, nu să încurajeze pâra megaloman socială… Dar nu numai că nu a făcut-o, ci a pus gaz pe foc, a stimulat această interacțiune posibil violentă a mimetismului de a ne turna vecinii, familia, cunoscuții și necunoscuți… Și totuși, nu a răspuns unei întrebări fundamentale când a creat și telefoanele verzi gratuite ori platformele digitale pentru trimiterea „dovezilor”. Cine răspunde însă pentru încălcarea normelor GDRP?… Sau poate că juriștii guvernului consideră că nu este nici o problemă, masca acoperind practic identitatea și, astfel, excluzând de facto aplicabilitatea normelor GDRP?.. Apoi, ar fi trebuit să aibă o reacție și față de anunțul unei firme de a fi pus la punct un program informatic pentru semnalarea automată a acelora ce nu poartă mască…
Unde sunt însă ong -urile? Unde este reacția lor față de această cârdășie vizibilă, autorități și lucrătorii-livratori de produse informatice picate fix mănușă pentru controlul social dorit de autorități?! Pentru că azi suntem filmați și trași la răspundere pentru lipsa unei cârpe pe față… Dar mâine? Până unde lăsăm împinse aceste dezumanizări dezumanizante în numele unei false atitudini civice? Azi „atitudine”, mâine normă, nu?…
O întreagă ciumă a ciumelor se așterne peste noi… Suntem invadați de rozătoarele turnătoare, azi delaționiste, mâine pari ai societății în numele guvernanților (care acum doar mârâie), și apoi, ca răsplată pentru vigilența „civică” de azi, vor deveni chiar noii torționari, cei digitali… Aceia care nu ne vor mai corecta cu bâtele, ci vor strânge lesa măștilor digitale. A măștilor, botnițelor, cagulelor și, în cele din urmă, ale unui cocon individual digital uniformizant al dreptului, decis de alții, de a fi parte a cetății noncetate de mâine. Într-un (sub)urbi et (non)orbi…
Sunt atâtea prăpăstii ce se deschid în societate din cauza lașității încât nici o mască nu va mai reuși să le acopere… Guvernanții atacă drepturile cetățenești prin impunerea a fel și fel de declarații. Acum a obligării părinților și elevilor de a nu înregistra și a nu difuza imagini din timpul „lecțiilor” online… Nu, „profii” nu mai dau cu palma, cu pumnul, dar pot înjura. Și pot strica penibila coafură de încredere statală, a unei altfel de siguranțe a… statului, de o jumătate de veac mai târziu… Dar, guvernanții, ei tartorii acestei afișări publice a intimității elevilor, de ce nu răspund pentru lipsa de securitate a noului tip de învățământ? Cum este protejată imaginea copiilor care ajung pe internet în timpul orele online? Cine își asumă responsabilitatea pentru protejarea imaginii acestora? Pentru că, iată, sistemele se dovedesc fragile, acum au fost deparolate platformele, dar mâine ne vom trezi poate cu imaginea prichindeilor noștri postate cine știe pe unde…
Guvernul briantină are însă alte preocupări… De imagine. Nu apărarea drepturile noastre, nu protejarea atâtor date confidențiale ce ajung pe internet prin generalizarea noului tip de „învățământ”… În ceea ce privește firma de brother informatic, fără dreptul de a fi și „big”, ci doar scârbos de aplecată spre o altfel de delațiune, trăim poate rușinea marii noastre priceperi informatice. În loc să prezinte un program care să poată ajuta societatea, aceasta a ales să realizeze un program (dar cine i l-a cerut?) care încalcă atâtea norme juridice și morale…
Lasă un răspuns