Încotro?!…

Deşi premierul Ludovic Orban declamă câştigarea alegerilor locale, în realitate adevăratul câştigător moral al scrutinului este alianţa USR-PLUS, o formaţiune care a acapacitat electoratul urban şi „diasporenii” reîntorşi acasă în mediul rural.Programul USR-PLUS bine sprijinit logistic de serviciile secrete şi corporaţii străine, axat pe programe, uneori utopice sau idealiste, despre viitor, a prins mai bine la electoratul care vrea o „ţară ca afară”, în care tradiţiile dispar, economia este controlată de mari companii, iar imigranţii sunt fermentul progresului. USR-PLUS este perceput de acest electorat, ca un partid european, care nu mai are nicio legătură cu trecutul şi nici cu autohtonii corupţi.

Primul paradox provine din inversarea mitului „bunului sălbatic” al lui Rousseau şi Voltaire, care a devenit în prezent mitul „bunului străin”. În România asistăm la o inversare a valorilor, un fel de discriminare pozitivă. E de ajuns să fi „străin”, cetăţean al unei ţări europene, de preferat din cele două state care controlează UE: Germania şi Franţa, ca să fi votat de electori, cu sprijinul Bruxellului, dar şi a Berlinului şi Parisului. Dacă eşti român şi creştin eşti catalogat ab initio incapabil şi corupt, un fel de aborigen? Aşa a apărut un nou mit electoral în România: mitul „bunului străin”. Poate nu întâmplător câştigă nume cu sonorităţi străine în marile oraşe: Clotilde, Allen, Fritz? Nume de Gheorghe, Ioan, Vasile nu mai sunt la modă? Să fie cei cu nume „străine” superiori faţă de „Ioni”. Pe „mitul bunul străin”, care este de fapt un cetăţean autohton dintr-o minoritate milenară din Transilvania a câştigat şi Klaus Iohannis preşedinţia în 2015. Acum se trece la alt nivel: next level. Nu mai este suficient să fi minoritar milenar, dacă eşti cetăţean străin venit din Germania sau Franţa şi aclimatizat cu cetăţenie românească ai şanse mari să câştigi alegerile din România, cu sprijinul marilor puteri care controlează UE? Acum să-i vedem la muncă pe aceşti noi primari şi dacă fac bine comunităţilor care i-au votat, nu numai să schimbe autobuzele turceşti cu cele nemţeşti. Să nu dea doar produsele româneşti pe cele nemţeşti şi franţuzeşti? Acest mecanism pseudo-colonial nu e o noutate. Spaniolii, englezii, nemţii au practicat aceast mod de administrare în America de sud, India sau Africa, în era imperiilor coloniale, în dauna clasei politice autohtone, sigur la stilul adaptat epocii respective.

În altă ordine de idei, USR-PLUS a câştigat alegerile locale pentru că a impus primari aleşi democratic în marile oraşe. În Bucureşti a câştigat Nicuşor Dan, care a fost membru USR, electoratul astfel l-a perceput, nu ca membru liberal. Timişoara, care este oraşul fanion al revoluţiei decembriste, a fost câştigat de Fritz Dominic de la USR-PlUS, iar Clotilde Armand este primăriţă de sector bucureştean. Pe de altă parte, Cioloş căsătorit cu o franţuzoaică îşi face încălzirea să-l înlocuiască pe Klaus Iohannis la Cotroceni. Paradoxul localelor politice este că PNL a avut cele mai multe voturi, dar moral USR – PLUS a câştigat capacitând electoratul dinamic, care este pe un trend ascendent la alegerile parlamentare din noiembrie.

Klaus Iohannis este cel mai mare sprijinitor al USR-PLUS, deşi public declară că este al PNL, chiar dacă el trebuia să fie doar mediator în campanie. Liderii USR-PLUS s-au prins de noua realitate şi au prezentat luni dimineață, în urma rezultatelor parțiale la alegerile locale, o parte dintre victoriile pe care le-au obținut. Dan Barna a spus că noul partid a obținut mii de consilieri în localitățile din toată țara, în timp ce Dacian Cioloș a precizat că este „o schimbare a modului de a face politică” și că, dacă ar fi fost alegeri în două tururi, USR-PLUS ar fi obținut rezultate mai bune. Şi UDMR şi-a schimbat stilul de abordare electoral, câştigând primăria Târgu-Mureş şi cu voturile românilor. PSD perceput ca reprezentantul clasei politice autohtone corupte începe să se dizove treptat. Partidele mici nu mai există. Nici nu mai contează. Structurile noastre preferă culoarea euro. Tot mai mult, România din punct de vedere politic, pare un fel de judeţ al UE, care respectă conştiincios toate indicaţiile „metropolei” Bruxelles. Să fie asta şansa progresului României dizolvate în UE, prin propagarea mitului electoral al „bunului străin” sau începutul transformării unei ţări într-o altă entitate federală?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*