Triunghiul mondial al puterii și sfidarea pandemiei

Pandemia «a surprins intreaga lume» – a exclamat președintele Trump. Iar purtatorul de cuvânt al Kremlinului a reamintit că «președintele Putin apreciază că pandemia este momentul în care trebuie să ne întrajutorăm». Acțiuni sporadice de întrajutorare umanitară s-au produs, dar o acțiune de anvergura mondială intârzie să se închege. Iar o cooperare, o campanie internatională pentru stavilirea sinistrului și producerea unui vaccin raspunde interesului vital al tuturor statelor. Între liderii celor trei mari puteri mondiale – SUA, China, Rusia, au avut loc, în ultimele câteva săptămâni, convorbiri telefonice în cadru bilateral și ei s-au pronunțat pentru conlucrare și efort comun în aceasta încercare planetară fără precedent în complexitatea ei, dar, în plan concret, gesturile izolate de ajutorare, dincolo de efectul lor real, au mai degrabă o semnificație simbolică și rămân doar semne de speranță în inițiative de amploare corespunzătoare.

Majoritatea marilor crize mondiale dislocă raporturile de forțe economice, politice și strategice, așa cum s-a întâmplat, de pildă, după primul și cel de al doilea război mondial. Ele creează o ruptură și operează adesea ca acceleratori ai unor tendințe în desfășurare, precipită declinul unor actori și facilitează emergent altora noi și modifică ordinea globală.

Printr-o terapie de șoc, China a depașit deficitul de imagine de la începutul crizei și s-a afirmat ca un model de gestionare a crizei. Iar prin relansarea sa economică, a intrat déjà in lumea de după Covid-19, cum se exprima plastic un commentator. O lume care este însa, cel puțin deocamdată, mai departe de SUA, caci totul depinde de strategia pe care o va adopta Washingtonul și acum, și mai ales dupa alegerile prezidentiale. Iar Rusia se consacra cu tenacitate limitării și eradicării flagelului și revenirii la o viață normală, printr-o acțiune constantă și fără gesturi spectaculoase. Cert este că după criza pandemiei, criza economică previzibilă va duce, in a doua jumătate a lui 2020, la o criză politică în multe state, dar și pe plan global. Toate acestea – se arată într-o analiză a Crisis Group – vor face ca statele puternice să se întărească și mai mult iar statele slăbite să devină și mai vulnerabile. Constatări și previziuni poate banale, dar plauzibile. Adevărurile mari sunt simple, ceea ce însă nu le decredibilizează neapărat. Caci, așa cum reflecta un analist de la «Foreign Politics», în aceasta criza, in fiecare zi apar lucruri noi și totul trebuie privit altfel.

În triunghiul mondial al puterii, relațiile ruso-chineze și-au confirmat soliditatea și viabilitatea, relațiile ruso-americane nu au fost afectate semnificativ și au perspective de ameliorare, iar relațiile chino-americane rămân în continuare marele semn de întrebare al momentului. Analistul rus Feodor Lukianov apreciază că reconfigurarea politicii mondiale, după încheierea pandemiei de coronavirus, va conduce la întărirea poziției Chinei, ceea ce, în mod inevitabil, va agrava concurența dintre Washington și Beijing, susține Feodor Lukianov.

Deocamdată însă se poate constata că, din păcate, nici în fata pandemiei planetare, geopolitica mondială nu este imuna. Și, înainte de orice, nu este pregătită să o înfrunte pe măsură. Oamenii politici și analiștii se întreabă insistent care vor fi mutațiile ce vor interveni pe eșichierul vieții internaționale «după» și îndeosebi dacă echilibrul dintre Statele Unite, China și Rusia își vor găsi o nouă configurație. Majoritatea aprecierilor inclină să susțină că în esență actualul raport de forte nu va suferi modificări spectaculoase, chiar dacă acum, în plina criză, fiecare dintre cei trei protagoniști câștigă sau pierde puncte în competiția dintre ei.

China este prima țară lovită de Covid-19, dar este și prima care l-a jugulat. În plus, s-a remarcat prin ajutorul umanitar pe care l-a acordat în străinătate, reconfirmându-și și prin această poziția internațională. Dar în același timp, Beijingul a fost făcut responsabil, în primul rând de către SUA, și chiar la nivel oficial, de crearea în laborator a Covid-19 și de propagarea – voită sau accidentală – a virusului în lume. Polemica pe această temă nu a putut fi aplanată nici de convorbirea telefonica dintre președinții Donald Trump și Xi Jinping din 27 martie, când liderul american a avut cuvinte elogioase la adresa Chinei și a sistemului sau. Statele Unite, surprinse, ca toate statele de altfel, de pandemie, a fost găsită nepregătită pentru sfidare și nu s-au situat în fruntea unei campanii internaționale de combatere a flagelului, așa cum a făcut-o în trecut în situații similare, lăsând acest loc Chinei. Demersurile anti-Covid-19 ale Washingtonului sunt marcate în acest moment de competiția pentru prezidențialele din toamna, de relansarea economiei și afacerilor și de aplanarea agitației interne generate de restricțiile impuse de situație.

Rusia s-a concentrat pe stavilirea și eradicarea pandemiei în propria țară, dar s-a arătat dispusă să participe activ la o acțiune conjugată a tuturor statelor în campania anti-Covid-19, chemând la ridicarea sancțiunilor economice aplicate unor state și a acordat ajutor umanitar inclusiv unor state membre ale NATO, precum SUA si Italia. Este de remarcat că Moscova nu a avut nevoie și nu a solicitat ajutor medical și sanitar dinafară. Iar în ce privește efortul comun al statelor în ce privește împotrivirea la pericolul pandemiei, Moscova are o poziție nuanțată. Președintele Putin a declarat că ajutorul acordat Italiei ”nu este doar un joc la o singură poartă, nu este o stradă cu sens unic. Noi cumpărăm din Italia senzori de presiune, fără de care nu pot fi produse, în Rusia, aparatele pentru ventilare artificială a plămânilor. Iar această colaborare crește”. Iar in ce privește ajutorul umanitar acordat SUA, presa rusă comentează, cu o ironie amară faptul că în transportul aerian pentru SUA s-a aflat un aparat medical produs de o companie rusă care se află pe lista firmelor sancționate. Un înalt functionar american a explicat însă că produsele medicale n-ar face obiectul sancțiunilor…

Fapt este că marile puteri mondiale nu au găsit un numitor comun salutar de conlucrare și pentru lansarea unei campanii internaționale împotriva actualei pandemii (si a celor care vor urma, după cum prevăd specialiștii). Proiectele, recomandările și hotărârile în materie ale forului international au rămas litera moartă sau nu au fost adoptate (rezoluția propusă de Rusia și alte state).

Între Washington și Beijng s-a declanșat polemica aprigă pe tema originii virusului Covid-19, în care cele doua părți se învinuiesc reciproc, iar între Washington și Moscova disputa politică și de presă se polarizează pe ceea ce partea americana numește campania de dezinformări și fake news-uri a mass media din Rusia în statele occidentale, pe care oficialitățile ruse o dezmint categoric.

Dialogul politico-diplomatic international este așadar și el afectat de pandemie, chiar într-un asemenea moment critic, când toate statele au nevoie de colaborare și acțiuni comune. «Efectele potențiale ale Covid-19 asupra diferitelor puncte de tensiune specifice sunt amplificate de faptul că sistemul mondial era deja în curs de reașezare – remarca analiza mentionata a Crisis Group. Jocul unor mari puteri pentru a profita de dezordinea generală ar putea nu numai să complice cooperarea tehnică anti-Covid-19, dar să facă mai dificile și demersurile marilor puteri de a se întelege asupra manierei de gestionare a diferendelor politice pe care virusul le-a creat sau exacerbat».

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*