În colecțiile Muzeului de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci (jud. Galați), printre multe alte artefacte antice se află și un pumnal curb dacic de tip „sica”. Una dintre cele mai prezente și mai caracteristice arme din panoplia aristocrației militare geto-traco-dacice a fost acest tip de pumnal încovoiat, numit „sica”. Această armă era ascuțită, ușor curbată, cu o secțiune triunghiular alungită, având șanț de scurgere a sângelui de-a lungul lamei și motive zoomorfe sau geometrice încrustate pe aceasta. Dimensiunile pumnalelor variază între 25 și 35 cm lungime, dar există și câteva exemplare mai lungi. Morfologia lor este caracterizată de o încovoiere elegantă și de prezența unui singur tăiș, pe partea concavă a lamei.
Această conformație, la care se adaugă vârful foarte ascuțit, îmbunătățește trăsăturile de bază ale pumnalelor prin faptul că, deși păstrează puterea mare de penetrare rezultată din vârful ascuțit și lama prelungă, amplifică efectele acțiunii de secționare/înjunghiere. Fixarea în mâner se făcea fie prin limbă triunghiulară, rigidizată printr-un nit, fie prin aplicarea unor plăsele de lemn nituite direct pe continuarea lamei. Tecile acestor pumnale erau realizate din tablă de fier, ușor curbate după forma lamei, cu marginile îndoite în unghi pe lungime, până ce se sudează la capăt una de alta într-un buton discoidal specific. La partea superioară unele teci erau decorate cu incizii fine; o particularitate a tecii este faptul că partea metalică era utilizată doar pentru protecția treimii superioare a lamei, restul fiind realizat din piele și lemn. O altă particularitate a acestui tip de pumnal este prezența unei importante încărcături spirituale, dedusă din reprezentările cu care sunt ornamentate lamele.
Motivul recurent este cercul, singur, completat cu un punct central sau împreună cu alte cercuri similare ori triunghiuri poansoanate. Cercul, interpretat ca simbol solar, este însoțit adesea de motive zoomorfe schematizate. Contextul arheologic în care au fost descoperite, cu mici excepții, este unul funerar, cu un inventar specific, compus din arme diverse, piese de harnașament, ceramică și podoabe. Aceste asocieri construiesc un rit și ritual funerar elaborat, specific elitei războinice care l-a utilizat în timpul vieții. Folosirea acestui tip de pumnal până la cucerirea romană este confirmată de singura reprezentare a unui pumnal curb dacic pe Columnă, în scena CXLV, cea a sinuciderii lui Decebal. Aria de răspândire a acestor pumnale, datate în nordul Dunării începând din secolul II î.Hr., este foarte largă. Ele apar în Oltenia, Transilvania, Muntenia și Dobrogea. În Moldova, acest tip de armă este foarte rar, existând doar două piese, descoperite la Răcătău (jud. Bacău) și Poiana (jud. Galați).
Sursa acestui artefact este cetatea Piroboridava, cea care a fost davă dacică situată puțin mai jos de confluența râurilor Trotuș și Siret, pe malul stâng al Siretului, la NV de satul Poiana (jud. Galați). Situată pe un pinten desprins din terasa înaltă a Siretului, așezarea era apărată pe trei laturi de râpi abrupte și deosebit de înalte, iar pe cea de a patra, de un val cu șanțul corespunzător, care o separă de restul terasei. Dincolo de acesta, însă, continuă locuirea cu caracter de așezare civilă și, mai departe, pe teritoriul satului, se întinde necropola, în cadrul căreia au fost identificate și morminte tumulare. În acropole, săpăturile au identificat — suprapunând o așezare din epoca bronzului, precum și urme hallstattiene – șase nivele de locuire geto-dacică, acestea durând din sec. IV î.Hr. până în sec. I d.Hr.. Viața așezării a luat sfârșit în împrejurările violentului conflict daco-roman. Din pricina răscolirilor repetate ale depunerilor, nu au putut fi identificate decât locuințe din ultima perioadă, dar, după resturile incomplete care au putut fi surprinse și în nivelele mai vechi, par să fi fost asemănătoare. S-ar părea că erau toate locuințe de suprafață, cu podele de lut galben și cu vetre de formă geometrică (patrulatere, sau circulare), puternic arse, fățuite uneori de mai multe ori și adesea cu decor geometric (motive spiralice, dispuse radial), constituind adevărate simboluri solare. Aceste locuințe trebuie să fi fost, cel puțin unele, de dimensiuni mari și concentrarea lor în zona fortificată sugerează o ordonanță interioară asemănătoare cu aceea de la Popești. La limita acropolei, pe marginea râpei, a putut fi surprins și un atelier de olar, cu cuptorul caracteristic. În sfârșit, bogăția și varietatea descoperirilor mobile atestă, pe de o parte, importanța ocupațiilor productive și a comerțului care, aici, aproape de gura Siretului, constituia o activitate de prim ordin și lega cetățile grecești din Dobrogea cu celelalte cetăți dacice din zona subcarpatică a Moldovei, iar, pe de altă parte, atestă rolul de important centru local (davă), economic, social, administrativ și politic — militar.
Varietatea descoperirilor este deosebită. Sunt atestate, ca peste tot, arme și unelte de fier, produse ale metalurgiei dacice si în același timp, mărturii ale altor preocupări. După cum piese din os și teracotă atestă alte forme de producție casnică sau specializată concurând la dezvoltarea unor meșteșuguri și activități productive tradiționale. Apoi ceramica obișnuită, cu cele trei serii tipologice: ceramica poroasă, modelată cu mâna și arsă oxidant, ceramica din pastă fină, modelată cu mâna și arsă reductor la negru, lustruită, și în sfârșit, ceramica cenușie din pastă fină, modelată pe roată și arsă reductor la temperaturi înalte, decorată prin lustruire. În afara acestor piese de factură tradițională apar și altele preluate și imitate după cele grecești: amfore pseudoepigrafe, forme arse oxidant care reproduc pe cele curente în ceramica greco-romană, boluri megariene. Sunt cunoscute, de asemenea, piese despre care nu avem certitudinea că au fost produse local, dar care pot să fie produse getice, importate aici din alte centre specializate. Au fost descoperite bijuterii de argint, piese de bronz și piese din os. Nu lipsesc nici importurile, dintre care unele din materiale prețioase. Sunt cunoscute astfel vase grecești, o frumoasă camee, mărgele de sticlă, un scarabeu și multe alte piese, între care și un fragment de altar de teracotă cu reprezentări figurate, de cel mai curat tip elenistic. În vecinătatea cetății se ală castrul roman Piroboridava, situat mai jos de confluența râurilor Trotuș și Siret, pe malul stâng al Siretului, la NV de satul Poiana (jud. Galați).
Numărul mare de piese descoperite pe teritoriul României permite o constatare certă și anume că pumnalele de tip sica au jucat un rol major în mentalitatea și identitatea războinicilor geți și daci, fapt atestat de descoperirile arheologice, de izvoarele scrise și de reprezentările figurative (surse: wikipedia.org; evenimentemuzeale.ro; stiinta-pentru-toti.blogspot. com; enciclopedia-dacica.ro; viata-libera.ro; galateni.net; adevarul.ro; muzeultecuci.ro). (G.V.G.)
Lasă un răspuns