Mănăstirea catolică a Părinților Carmelitani de la Ciofliceni (Snagov)

Pe teritoriul comnei Snagov întâlnim și un locaș de rugăciune și viață monahală de o factură mai specială. Este vorba despre nou înființata mănăstire catolică a Părinților Carmelitani de la Ciofliceni (Snagov). La începerea lucrărilor de construcție de la complexul mănăstiresc al Părinților Carmelitani Desculți, de la Ciofliceni (Snagov), pe 30 mai 2015, a fost sfințită și biserica mănăstirii în cadrul unei Sfinte Liturghii solemne prezidată de IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București.

Întregul ansamblu monahal îmbină într-un mod unic și armonios elemente arhitecturale occidentale (catolic – italian) cu cele specific românești, fiind opera comună a unui arhitect ortodox român, Tudor Rădulescu, și a unui arhitect catolic sloven, Andrej Stepancic. Pr. Antonio Prestipino OCD, italian de origine, cel care s-a ocupat de întregul proiect de construcție, încă de la începuturi a explicat astfel alegerile arhitecturale: „Aflându-ne într-o țară cu tradiții de valoare, dar diferite, am dorit să realizăm o mănăstire în care cele două culturi să se îmbine și să se întrepătrundă”. Mozaicurile şi vitraliile din biserica mănăstirii au fost realizate de maestrul Marko Ivan Rupnik, preot iezuit, conducătorul şcolii internaţionale de artă Centrul Aletti din Roma, considerat cel mai mare creator de mozaicuri sacre de talie internațională.

Referindu-se la întregul ansamblu, Marko Rupnik a spus: „Este cea mai reușită, din punct de vedere arhitectural și teologic, dintre construcțiile religioase moderne din Europa”. Călugării din ordinul Carmelitanilor desculţi se dedică îndeosebi vieţii contemplative, dar și predicării, îndrumării spirituale, organizării de reculegeri și exerciții spirituale, precum și activității misionare. Primii părinți carmelitani desculți au venit în România în anul 2000, comunitatea aparținând de Provincia italiană din regiunea Veneto. După ce în primii ani au locuit într-un apartament din Bucureşti, în 2003 au început proiectul de construire a unui ansamblu mănăstiresc la Ciofliceni (Snagov), la circa 30 kilometri de București. Construirea bisericii a început în 2012, odată cu finalizarea ei încheindu-se şi construcţia întregului ansamblu mănăstiresc. IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București, a declarat biserica mănăstirii sanctuar marian al Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti. Biserica va fi închinată Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel, cu hramul la 16 iulie. La evenimentul organizat de Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti au fost invitaţi toţi episcopii catolici din România şi se aşteaptă participarea numeroasă a credincioşilor catolici din Capitală şi împrejurimi.

Pentru cinstirea și amintirea eroilor ce s-au sacrificat pentru țară, avem în comuna Snagov un monument important ridicat în satul Tâncăbești. Acesta este un monument dedicat eroilor din Primul Război Mondial, declarat ca Monument de For Public. Monumentul este constituit dintr-o statuie a unui soldat în poziţie de repaus, cu arma la picior, echipat de luptă. Statuia este aşezată pe un piedestal în formă de trunchi de piramidă evazată în trepte la partea inferioară. Piedestalul are la partea superioară un bandou decorativ cu motivul ramurilor de laur întrerupt de (probabil) stema regală.

Monumentul este conceput ca fiind parte sculptată a unei stânci care este sugerată pe latura de est, ca fundal pentru monument. Întregul ansamblu este înconjurat de un gard din panouri de fier forjat amplasate între piloni turnaţi din beton armat. În fata monumentului, la limita carosabilului şos. Bucureşti – Ploieşti se află un zid de protecţie placat cu piatră cu înălţime variabilă, în trepte ce se înalţă spre centrul zidului. Amplasamentul se află la intersecția dintre DN1 și strada Bisericii, pe o fâșie de teren înierbat. Monumentul este orientat cu fața pe direcția V. Fațadele sale: Latura V – este paralelă cu sos. Bucureşti – Ploieşti (DN1). Pe faţa trunchiului de piramidă se află înscris: „Vitejii din comuna Tâncăbeşti căzuţi pe câmpul de onoare în resboiul pentru întregirea neamului 1916-1919”, urmat de numele eroilor. La partea inferioară a soclului se află înscris „Glorie eroilor noștri căzuţi pe altarul datoriei pentru patrie și neam” Analizând imagini istorice ale monumentului se poate presupune că textul original la partea finală era: „Pentru Patrie și Rege”. Pe colţul sudic al celei de-a doua retrageri a soclului se află semnătura sculptorului D. Măţăoanu şi anul 1925. Latura N – pe latura faţetată a trunchiului de piramidă sunt înscrise nume de soldaţi. Latura de E – pe toată înălţimea monumentului, prin modul de tratare a pietrei, este sugerată o stâncă. Latura de S – pe latura faţetată a trunchiului de piramidă sunt înscrise nume de soldaţi. Structura este din beton armat placat cu piatră.

Comuna Snagov abundă în monumente ridicate în amintirea personalităților ce s-au ridicat din neamul românesc. Astfel, în satul Tîncăbești pe partea dreaptă a D.N.1 se află monumentul ridicat în cinstea ostașilor din comună, căzuți în primului Război mondial, operă a sculptorului D. Mățăoanu. În satul Ghermănești, în parcul din fața Primăriei și a Casei de cultură, este amplasat bustul Domnitorului Vlad Țepeș, operă a sculptorului Ion Ladea. La Școala generală „Mihai Eminescu” din satul Ghermănești este amplasat un bust al Marelui poet Mihai Eminescu, deasemenea operă a sculptorului Ion Ladea, iar în satul Snagov, în parcul Liceului teoretic „Mihail Kogălniceanu” este amplasat bustul cărturarului Antim Ivireanul, deasemenea operă a sculptorului Ion Ladea.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*