Cetatea Făgărașului (jud. Brașov), cea care nu a fost cucerită niciodată

Trecută cumva cu vederea aici în ţară, obiectivul turistic numit Cetatea Făgăraşului a fost lansată în 2014 într-un clasament realizat de site-ul de călătorii „Hopper” și prezentată de publicaţia „Huffington Post” pe locul doi în „Top 10” al celor mai frumoase castele din lume. Şi aceasta pentru că Cetatea Făgăraș este una dintre cele mai mari și mai bine conservate cetăţi medievale din Europa de Est. Istoria Cetăţii Făgăraș începe undeva la anul 1291, când, la Alba Iulia, a avut loc o congregaţie – adunare a stărilor – la care au participat nobili maghiari, sași, secui și români. În cadrul acesteia, magister Ugrinus a afirmat că i-au fost luate pe nedrept Făgărașul și Sâmbăta, pe care tatăl său le stăpânise, posesiuni care i-au fost ulterior înapoiate. Documentul este important pentru că include anul primei atestări a domeniului Făgăraș, dar și a cetăţii – pentru că în acea perioadă, un domeniu nu putea exista fără o fortificaţie. Construirea unui punct fortificat la Făgăraș trebuie pusă în legătură cu poziţia sa strategică: la jumătatea drumului comercial dinspre Sibiu și Brașov și în vecinătatea Ţării Românești (de a cărei istorie a fost legată, Ţara Făgărașului fiind stăpânită de domnii munteni de la 1368 până la 1464), stăpânirea cetăţii dovedindu-se foarte importantă.

Ștefan Mailat și Gașpar Becheș au folosit-o ca piesă de bază în lupta pentru tronul Transilvaniei, Mihai Viteazul a considerat-o chiar ,,cetate de scaun”, principele Gabriel Bethlen i-a acordat întâietate faţă de Alba Iulia în modernizarea fortificaţiilor, iar Mihail Apafi o va transforma, datorită poziţiei sale întărite, în capitala Transilvaniei. Cercetările arheologice au relevat aici existenţa unei fortificaţii din lemn, înconjurată de un șanţ și val de pământ, datată în secolele XII-XIII și distrusă, se pare, în timpul marii invazii mongole, de la 1241. Prima atestare documentară a cetăţii de piatră apare însă în 1455, într-un document emis de Iancu de Hunedoara, când este menţionat un ,,castelan”. În secolul al XV-lea, cetatea de piatră, cu o incintă patrulateră, cu patru turnuri bastionare la colţuri și un turn de avanpost de tip barbacană, era o fortificaţie militară care corespundea sistemului de fortificaţii occidentale, introdus în Transilvania începând cu secolul al XIV-lea. Veacul al XVI-lea aduce cu sine cele mai importante modificări petrecute în arhitectura ansamblului, care vor transforma cetatea de apărare într-un castel cu o puternică fortificaţie exterioară: a fost construit primul zid de apărare, a fost realizat șanţul de apărare care înconjura cetatea. În secolul al XVII-lea, transformările arhitecturale – construcţia bastioanelor, modificări stilistice și artistice, amenajarea șanţului – stabilesc forma actuală a cetăţii. Atunci, cetatea se prezenta ca o adevărată curte princiară, rolul de bază pe care l-a jucat fiind acela de reședinţă pentru principii Transilvaniei și soţiile acestora, ca și de centru administrativ al celui mai mare domeniu din Transilvania: Ţara Făgărașului.

După stăpânirea de aproape un veac a domnilor munteni, Matei Corvin decide, în 1467, ca Făgărașul să rămână posesiune regală. După ce a fost o vreme în stăpânirea Universităţii săsești și a unor nobili, ţinutul și cetatea Făgăraș vor trece în posesia voievozilor și a principilor Transilvaniei. De la sfârșitul secolului al XVI-lea, cetatea și domeniul Făgărașului devin din dominium regal, domeniu princiar. Începând cu Sigismund Báthory, principii Transilvaniei au dat cetatea și domeniul drept dotă principeselor, acestea rezidând aici lungi perioade de timp. Maria Christierna, Ecaterina de Brandenburg, Zsuzsana Lórántfi, sau Anna Bornemisza, au încercat să le administreze cât mai bine, prin instrucţiuni care priveau economia domenială sau cetatea. Călătorii străini ai secolelor XV-XIX – diplomaţi ai Curţilor regale europene, misionari sau simpli trecători – au fost impresionaţi de frumuseţea și monumentalitatea ei. Nicolaus Olahus o considera „cea mai întărită cetate din sudul Transilvaniei”, iar pastorul german Conrad Iacob Hiltebrandt, la mijlocul secolului al XVII-lea, scria că este „una din cele mai de seamă cetăţi ale Transilvaniei, însuși pașa i-a dat asalt de mai multe ori în războiul din urmă, dar a trebuit să se retragă cu pierderi”.

Asaltată și atacată de nenumărate ori, cetatea Făgărașului, cu un sistem defensiv bine închegat, nu a fost cucerită niciodată, din anul 1500 și până la mijlocul secolului al XIX-lea fiind identificate 15 asedii ale cetăţii. După 1696 a devenit garnizoană a armatei austriece, apoi maghiare (după 1867) și române (după Marea Unire din 1918), iar între anii 1948-1960 a fost transformată în închisoare comunistă. Apoi aici a fost înfiinţat Muzeul Ţării Făgărașului în anul 1923, pe baza patrimoniului colecţionat de către Valer Literat, sub egida ASTRA. În 1951 primește statut de instituţie de stat, iar în 1973 fuzionează cu secţia muzeală înfiinţată în 1968 în Cetatea Făgăraș, afiliată Muzeului Brukenthal din Sibiu. Între 1973-1981 s-a numit Muzeul Cetatea Făgăraș, iar între 1981 și 2004 a purtat denumirea de Muzeul Ţării Făgărașului. Din anul 2004 se numește Muzeul Ţării Făgărașului „Valer Literat”, instituţie de importanţă judeţeană.

Dacă vă gandiţi la istoria sa, cetatea de piatră a început să capete formă pe la anul 1310, având misiunea de a proteja Transilvania de năvala tătarilor și otomanilor. Acoperișurile sale sunt asemănătoare cu cele ale Sibiului, celebre prin ferestrele asemănătoare ochilor mijiți ce veghează printre gene. Cetatea a aparținut cândva soției domnitorului Mihai Viteazu, timp în care putem vorbi despre o medievalitate românească ce abundă de farmec și povești și care este înviată, în parte, în prezent, datorită gărzii îmbrăcate în costume autentice și purtând armuri de secol XVII. Dar nu putem spune că cetatea a avut norocul să vadă numai baluri și fast de-a lungul existenței sale. Nici vorbă. Aici au avut parte de închisoare şi tortură câtorva sute de prizonieri sau condamnaţi care și-au găsit aici sfârșitul. Fecioara de Fier este unul dintre obiectele de tortură folosite. Această cușcă medievală sinistră în care erau închiși condamnații, îi străpungea cu o multitudine de vârfuri ascuţite şi tăioase, destinate să le străpungă organele fără a-i ucide imediat. În unele cazuri, agonia durerii și așteptarea morții putea dura până la două zile.

Cetatea Făgărașului este situată în chiar centrul municipiului Făgăraș, în județul Brașov. În 1526, devenit voievod al Transilvaniei, Ștefan Mailat, fiu al unui boier din regiune, a intrat în posesia Făgărașului și a domeniilor din jur și a pornit lucrările de transformare a cetății într-o adevărată cetate întărită. Atunci zidurile de apărare au fost dublate în grosime, pornind din interior. Noi spații au fost amenajate în încăperi și săli boltite. În 1541, otomanii conduși de Mustafa Pașa au atacat fortăreața. Mailat a căzut în cursă și a fost ținut prizonier în închisoarea din Cetatea celor Șapte Turnuri (Edikule), la Constantinopol, unde a murit zece ani mai târziu. În 1599, Mihai Viteazul, a ocupat cetatea, a dăruit-o soției sale, Doamna Stanca, împreună cu domeniul, și, devenind principe al Transilvaniei, și-a adăpostit aici familia și tezaurul domnesc, câțiva ani mai târziu. Aşa a ajuns castelul să fie locaţia cea mai căutată pentru balurile Transilvaniei. A fost perioada de glorie a edificiului. La Făgăraş se ţineau patru baluri în fiecare an. La petreceri participau toţi nobilii transilvăneni; peste 1.000 de persoane. Istoricii spun că nobilii tăiau şi câte 50 de purcei pentru o petrecere de la care nu lipseau vinul roşu şi dansurile de societate. Pe lângă balurile renumite în toată Transilvania, Doamna Stanca organiza în cetate şi serate muzicale la care participau soţiile nobililor din zonă.

După moartea lui Mihai Viteazu, cetatea a devenit fortăreaţă militară, iar Doamna Stanca avea să ajungă prizonieră între zidurile ei. În 1617, au fost înălțate ultimele două nivele ale turnului de sud-vest (donjon), cunoscut și sub denumirea de Turnul Roșu, care are cinci nivele. În cursul secolului al XVII-lea, cu scurte întreruperi, Făgărașul a fost o adevărată capitală a principatului Transilvania, cetatea devenind reședință a principilor Transilvaniei. Dieta transilvăneană s-a reunit aici în 11 rânduri. În 1630 șanțul de apărare care înconjoară cetatea a fost lărgit și legat printr-un canal secret de râul Olt.

Un pod rabatabil a fost instalat la intrare. Mai târziu, pivnițele au fost reamenajate în temnițe unde erau închiși iobagii care se revoltau. În anul 1657 principesa-consoartă Zsuzsanna Lorántffy (soția principelui Gheorghe Rákóczi I), stăpână a Cetății Făgărașului, a înființat prima școală (de nivel mediu) cu limbă de predare română, la Făgăraș, care a funcționat sub patronajul principesei. După trecerea Transilvaniei în stăpânirea habsburgică, în 1696, Cetatea Făgărașului a fost preluată de austrieci și a devenit cazarmă, începând din 1699, și închisoare militară. În 1721 Făgărașul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), reședința episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a castelului. Însă episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat să locuiască la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos, iar Inocențiu Micu-Klein și-a mutat reședința episcopală, printr-un schimb de proprietăți, de la Făgăraș la Blaj, în 1737. Nicolae Iorga a vizitat cetatea în anul 1903 și a găsit-o aproape de ruină.

Între 1948 și 1960 cetatea a servit de închisoare pentru oponenții sistemului comunist din Țara Făgărașului, deținuți politici, Făgărașul devenind una din închisorile din sistemul Gulagului românesc. În anii care au urmat (1965-1977) au fost făcute lucrări de reparații, restaurare și conservare.

Cetatea Făgăraş are o istorie de peste 600 de ani şi a fost locul balurilor organizate de doamna Stanca, cetate de apărare, dar şi închisoare. Acum este muzeu şi merită vizitată. Este unul dintre cele mai frumoase castele din lume, potrivit jurnalistilor de la Hopper. Cetatea are 66 de încăperi, întinse pe cinci niveluri. Turiştii pot admira arhitectura cetăţii, dar pot vedea şi temutele obiecte sau camerele de tortură. Turiştii pot vizita în acelaşi preţ şi Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat“, care se poate mândri cu un patrimoniu de peste 20.000 de piese. De curând, Turnul Roşu, Turnul Temniţă, dar şi fosta Cramă pot fi vizitate pentru prima dată în istoria fortăreţei. Reprezentanţii Muzeului Ţara Făgăraşului vor să amenajaze în cetate şi un Muzeul dedicat Reginei Maria, unde să fie expuse obiectele donate de Casa Regală. În memoriile Reginei Maria, Castelul de la Făgăraş este comparat cu Castelul Bran, acolo unde se află acum o parte din patrimoniul regal ce ar putea fi adus la Făgăraş. Regina Maria a fost la Făgăraş în 1921, când în cetate se afla un lagăr de comandament al ruşilor albi. O mare atracţie actuală a cetăţii este garda formată din zece străjeri („pedestraşi” cum li se spunea în urmă cu câteva secole). Soldaţii poartă armuri şi fac schimbul de gardă în fiecare sâmbătă şi duminică, la ora 12.00. Costumele sunt cât se poate de autentice şi sunt copii fidele ale celor care au existat în secolul al XVII-lea. Au fost realizate după schiţele existente la muzeul cetăţii din Făgăraş. A fost redeschisă pentru prima dată după peste 50 de ani sala tronului, care are mai multe încăperi şi este impresionantă. Sala Tronului a fost amenajată aşa cum a fost ea în perioada de glorie a edificiului. Aici au fost primiţi zeci de regi şi regine din toată lumea. Au fost aduse 67 de zilţuri (jilțuri) şi candelabre, toate aparţinând stilului renascentist. Tot mobilierul a fost făcut la comandă, iar investiţia s-a ridicat de 1,3 milioane de lei, bani de la bugetul local.

Cine înțelege să investească în acest domeniu al turismului istoric nu are decât de câștigat pe viitor, pentru că trendul ieșirilor de relaxare a miilor de turiști din marile orașe ale Europei conduc către o zonă de acoperire a informației istorice și artistice, sau a vizitării anumitor fenomene ale naturii spectaculoase. Cetatea Făgărașului (jud. Brașov), cea care nu a fost cucerită niciodată în istoria sa, dar se află bine cotată în clasamentele turistice, este una dintre aceste locații căutate de turiști.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*