Arhiva zilnică: 3 august 2019

Cam despre asta va fi vorba în reconfigurarea de mâine… Despre faptul că, degeaba deții minereuri, resurse, materii prime, adevăratul proprietar va fi, în fapt, acela care se va ocupa de vânzarea lor… De licitarea la burse… De ieșirea lor „în lume”… De valorizarea țintită, pragmatică, strict controlabilă prin prețuri și tarife… Iar aici se încadrează și recenta declarație a șefilor OMV vizavi de gazul nostru din Marea Neagră… Care nu va mai fi al nostru din momentul în care va fi extras, căci, practic, dreptul de proprietate asupra lui va fi „desuveranizat”… Pentru binele Europei, desigur… A acelei Europei căreia nu îi pasă și de binele nostru… Iar faptul că șefii OMV au scrâșnit printre dinți că, după începerea exploatării din perimetrul nostru din Marea Neagră, oricum prețul gazelor pentru noi „nu va scădea”, nu a fost o ironizare (cu accent austro-ungar) a neputinței noastre de a face măcar, singuri, „un mare foc la malul mării”, ci „listarea” adevăratului proprietar al lor după punerea pe piața europeană de consum… După vânzarea lor la bursă… Așa cum se va întâmpla cu tot ceea ce va ajunge pe burse, cel puțin în noua reconfigurare de paradigmă a proprietarului de drept (cel inițial) transformat în simplu furnizor din colonie către „stăpâni”… Către o „înstăpânire” ce va transcende însuși dreptul de proprietate nativ… Iar acest lucru se va face printr-o translatare a dreptului de proprietate, de arondare a acestuia către cel ce vinde pe piețele bursiere… Iar faptul că șefii de la OMV ne-au aruncat-o „verde în față”, nici măcar având garanția primelor molecule de gaz marin din perimetrul nostru, că „prețul gazelor din România nu va scădea”, semnalează un lucru și mai grav. Nu va scădea, chiar dacă este din resursele noastre, pentru că nu va mai fi al nostru după/prin listarea la bursa gazelor din Olanda (unde se formează prețurile „de referință”). De acolo de unde, absurd de paradigmă, va trebui să ne cumpărăm și noi gazele (noastre!) necesare pentru consumul din țară… Cum am ajuns aici?… Prin trădătorii, veneticii, „lobby” -iștii de anti-românie și anti-românism, care au călcat în picioare dreptul suprem al țării („al Țării”, căci nu mai vorbim despre dreptul statului în cazul unei entități care nu doar că nu ne apără interesele, ci, dimpotrivă, ne-a boicotat în mod continuu visele, speranțele, iluziile chiar, dar și existența, minima existență, subzistența…) asupra a ceea ce este al nostru, prin impunerea unui procent, nu al cantității de gaze din propriile resurse care să rămână pentru consumul nostru energetic (la un preț stabilit de alții, iată!, prin bursa gazelor din Olanda), ci al unui procent alocat industriei și consumului casnic la un cost stabilit de noi, de drept zero, pentru cât vom ține în cârcă Europa în iernile tot mai geroase ce vor urma.

Europa bruxeleză s-a securizat dară pe două linii… Prin asigurarea de gaze din exploatarea resurselor noastre, dar și prin taxarea a ceea ce este al nostru și va fi „alocat” pentru propriul consum… Pentru că, în mod categoric, prima condiție a punerii la dispoziție a gazelor din platoul nostru marin către consumatorii din UE ar fi trebuit să fie aceea a impunerii dreptului nostru de a avea aici o Bursă a Gazelor Naturale… Care nu trebuia să mai ființeze în Olanda, cel puțin după „delistarea” gazelor rusești… Dar, așa cum am cedat bursa grânelor, așa a știut Europa, prin ciracii ei agenți de influență, de lobby dar și prin slugile de la noi, că vom face și cu noul „munte de aur” al țării… Și vom cerși pe mai departe, acum și propriul gaz, de la „stăpânire”… Îl vom „ambala” frumos și îl vom achiziționa, poate nici „la rând” cu toți ceilalți europeni, ci la „și alții”, ba, poate, chiar din restul de procente ce va rămâne după „prioritizarea” făcută de Europa… Și să nu mire iernile în care vom tremura în case, în vreme ce gazul nostru va pleca spre UE… Evident, la acel moment, guvernanții se vor scuza: „Așa a decis piața (bursieră)!”… În fapt, marii jucători care, înainte de a o controla, au retrasat-o… Iar noi, cum am lipsit de la masă deciziilor celor mari, din nou, „din cauza guvernărilor anterioare”, am ajuns doar „în meniu”… Cu noi și noi resurse… Cu țara pe de-a întregul…

Și este tot mai clar felul în care UE bruxeleză „a jucat” partea ei de interese, inclusiv prin stimularea continuări războiului (ruso-)ucrainiano-rus, pentru ruperea Europei de dependența de gazul Moscovei și corelarea cu GNL -ul „unchiului Sam”… De unde nici nu va trebui să mai vină nici măcar un procent minim de gaze… Pentru că jocul a fost făcut prin reorientarea, în stabilirea prețurilor a bursei de gaze din Olanda, dinspre tariful inițial al gazului rusesc către cel al GNL -ului american… Un fel de „gazo-dolar”… Iar de acum, nici nu va mai conta de unde va face rost Europa de gaze naturale, căci, tarifele lor pentru piața europeană se vor stabili oricum prin piața controlată de „unchiul Sam” (și doar listată la bursa olandeză)… Cum va funcționa „mecanismul”? În esență, în ceea ce ne privește, deși vom deveni lider regional în energie, facturile vor rămâne neschimbate pentru noi… Pentru că, fie și dacă „Neptun Deep” va furniza anual cele opt miliarde de metri cubi de gaze naturale estimate, acest volum uriaș nu va duce, așa cum ar trebui pe o piață liberă, a cererii și ofertei, la scăderea prețurilor (nu pentru noi), UE trecând complice, după eliminarea, prin feluriți factori de manipulare și diverși „actori”, a dependenței de gazele rusești (la care se raportau cotațiile în trecut) la referința de tarif, stabilită aproape „peste noapte” (tot ca hoții!), a gazului natural lichefiat american (GNL). Or, în acest fel, prețul de vânzarea a gazului extras din România nu va fi stabilit de noi nici măcar pentru propriul consum, ci va fi legat tot de cotațiile „TTF” de la bursa olandeză („Title Transfer Facility” – referința pentru prețul gazelor naturale în Europa), raportându-se în formarea tarifelor de pe întreg continentul, după încheierea epocii gazului rusesc, integral la GNL -ul american…

Și va fi doar un alt cost de țară, pe viitor, al faptului că nu am impus aici realizarea următoarei burse europeane a gazelor naturale, acceptând, la fel de înzidiți în nepăsare, statutul de pălmași de colonie…

Reforma lui Bolojan a însemnat să se ia de la săraci și să se dea la bogați. S-au tăiat salariile celor săraci ca să ajungă bani pentru clientela de partid, pentru pensii speciale și pentru cumulul veniturilor la pensionarii speciali și la magistrați. Abia peste 15 ani magistrații se vor pensiona ca ceilalți români, iar securiștii și polițiștii au rămas cu pensii la 45 de ani, unice în Europa, pentru ca apoi să lucreze tot la stat. Inclusiv reformele în administrația locală au însemnat doar să se ia bani de la cei fără carnet de partid ca să ajungă la cei cu carnet de partid sau cu carnet de la servicii. Totodată, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) beneficiază de salarii și sporuri substanțiale, având un salariu de bază de peste 47.000 de lei (aprox. 9.232 de euro) și sporuri ce includ: spor de stres/supliment: 11.768 de lei (aprox. 2.300 de euro), reprezentând 25 la sută din salariu; spor de confidențialitate: 2.354 lei (aprox. 500 de euro). Aceste sporuri contribuie la un venit lunar total care depășește semnificativ salariul de bază. În ciuda crizei economice, CCR nu a aplicat măsuri de austeritate și a menținut nivelul veniturilor. Judecătorii nu sunt afectați de reducerea pensiilor speciale, deși Curtea a validat aceste măsuri la nivel general. Unii judecători cumulează salariile cu pensii speciale consistente, precum Cristian Deliorga (aproximativ 68.700 lei lunar) și Mihaela Ciochină (aproximativ 34.000 lei lunar). Doar trei judecători nu beneficiază de pensii speciale, ceea ce ridică întrebări privind echitatea sistemului. Aceste informații apar într-un context de deficit bugetar de 121,77 miliarde de lei, generând discuții despre necesitatea reducerii cheltuielilor și optimizării resurselor publice. Veniturile judecătorilor CCR continuă să atragă atenția, evidențiind diferențele dintre așteptările publice și realitatea financiară a instituțiilor statului.

Subliniez că datoria externă totală a României a crescut cu 1,5 miliarde de euro în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 229,9 miliarde de euro, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). În detaliu, datoria pe termen lung a atins 182,5 miliarde de euro, cu o creștere de 1,2 procente față de sfârșitul anului 2025, în timp ce datoria pe termen scurt a scăzut la 47,4 miliarde de euro, reprezentând o diminuare de 1,5 procente. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 12,9 la sută, în scădere de la 18,4 la sută în 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 6,7 luni, față de 6,0 luni la sfârșitul anului anterior. De asemenea, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculat în raport cu rezervele valutare, a fost de 107,3 la sută, comparativ cu 104,4 la sută în decembrie 2025. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 3,1 miliarde de euro în perioada ianuarie–februarie 2026, mai mic decât deficitul de 3,6 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Deficitul pe balanța bunurilor a scăzut cu 932 milioane de euro, în timp ce balanța serviciilor a avut un excedent mai mic cu 225 milioane de euro. În ceea ce privește investițiile directe ale nerezidenților în România, acestea au crescut la 1,128 miliarde de euro, comparativ cu 854 milioane de euro în aceeași perioadă a anului anterior. Participațiile la capital au totalizat 1,180 miliarde de euro, iar creditele intragrup au marcat o valoare netă negativă de 52 milioane de euro. Tăierile lui Bolojan au dus la criză, nu la relansare.

Producția industrială din România a înregistrat o scădere semnificativă în primele două luni ale anului 2026, comparativ cu perioada similară din 2025, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, în perioada 1 ianuarie–28 februarie 2026, producția industrială a scăzut cu 2,6 la sută ca serie brută și cu 2,5 la sută după ajustarea în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. În februarie 2026, față de luna precedentă, producția industrială a avut o creștere de 9,3 la sută, însă analiza pe mai lungă durată relevă tendințe îngrijorătoare. Industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 4,4 procente, iar industria extractivă a scăzut cu 2,7 procente în primele două luni ale anului. Pe de altă parte, sectorul de producție și furnizare de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a cunoscut o creștere de 7,6 la sută în aceeași perioadă, comparativ cu anul anterior. Când se compară februarie 2026 cu luna corespunzătoare din anul precedent, s-au observat scăderi în industria extractivă (-3,5 la sută) și în industria prelucrătoare (-2,8 provcente), deși sectorul energetic a crescut cu 4,5 la sută. Aceste date reflectă provocările cu care se confruntă economia românească, evidențiind dificultățile din sectorul industrial și necesitatea unor măsuri adecvate pentru a stimula creșterea și a stabiliza economia.

Datoria externă a României se apropie de 230 de miliarde de euro, după o creștere de 1,5 miliarde de euro în primele două luni ale anului 2026, conform datelor recente publicate de Banca Națională. Datoria pe termen lung constituie 182,5 miliarde de euro, în timp ce datoria pe termen scurt se ridică la 47,4 miliarde de euro. În acest context economic complicat, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, subliniază necesitatea continuării măsurilor de consolidare fiscală, mai ales în lumina noului șoc energetic generat de conflictul din Orientul Mijlociu. Dăianu avertizează că o posibilă blocare a strâmtorii Ormuz ar putea afecta sever prețurile combustibililor și ale altor bunuri, iar daunele aduse infrastructurii energetice din regiune sugerează că nu se va reveni rapid la prețurile anterioare. De asemenea, el menționează că datoria publică a României se află în jur de 60 la sută din PIB, o creștere semnificativă față de 39 la sută în 2019, devenind o vulnerabilitate majoră pentru economia națională în contextul costurilor de împrumut tot mai ridicate. Astfel, consolidarea bugetară devine o prioritate pentru a menține datoria sub control și a asigura stabilitatea economică pe termen lung.

Conform proiecțiilor demografice realizate de Eurostat, România își va pierde aproape un sfert din populație până în anul 2100, estimându-se că va avea aproximativ 14,4 milioane de locuitori, în scădere cu 4,6 milioane de persoane față de cei 19 milioane prognozați pentru 2025. Clasa de mijloc dispare în România, iar greul reformelor îl duc tot cei săraci, care au fost afectați de măsurile lui Bolojan, nu cei bogați și cei din sistemul care ne conduc de 35 de ani. S-au făcut tăieri, au avut loc reduceri, dar cheltuielile au crescut în bugetul de stat pentru că nu s-a tăiat la clientela de partid și la privilegiații din sistemul corupt care conduce România. Într-o țară în care reforma lui Bolojan a însemnat să se ia bani de la mame — de la indemnizații pentru creșterea copilului, de la burse pentru elevi — pentru a se da clientelei de partid, securiștilor, pensionarilor cu cumul și magistraților, este clar că ne aflăm într-o iarnă demografică și suntem pe cale să dispară ca popor. Suntem singura țară în care nu există un proiect de sprijin economico-social al natalității. Mai mult, părinții cu peste trei copii sunt pedepsiți prin impozite și prețuri mai mari pentru veniturile care se împart la mai mulți. Grindenii, Bolojenii, Friții și toată clasa politică post-decembristă, cu opacitatea pecuniară a serviciilor secrete, nu au înțeles că consecința politicilor lor greșite va duce la dispariția României ca stat — politic, economic și demografic. Cine le va mai plăti pensiile si salariile nesimțite celor din clasa supra-pusă de privilegiați? Nimeni. Bolojan ia de la amărâți ca să susțină clientela de partid și sistemul privilegiat. Și spune că asta e reformă. De aceea nu scad cheltuielile și deficitul. Poporul român este epuizat. Asistăm la falimentul total al țării, cu complicitatea guvernelor post-decembriste, clasei politice și a serviciilor secrete ignorante. Datori vânduți, cei puternici ne vor arunca la „câinii războiului” și dezmembrării. E nevoie de o resetare totală și dureroasă ca să nu dispărem ca națiune si țară. Cine ne va mai salva?

De ce sînt românii atît de liniștiț, cînd atîtea rele se întîmplă în ţară? De ce nu iau atitudine cînd exponenții culturii naționale sînt trași pe roată? Ei bine, în fiecare oraș există imersate stradal niște dispozitive pe care serviciile le cunosc bine, mascate în copăcei frumoși din plastic cu niște antenuțe interesante, care emit anumite unde ce au puterea de a calma, de a induce o anumită stare de spirit voită de ei, de a induce stări de somnolență, stări de rău, prin suprimarea voinţei fiecărui individ. Implementarea tehnologiilor stradale moderne, asociate conceptului de „smart city” (oraș inteligent), include sisteme complexe de monitorizare care pot genera efecte psihologice și comportamentale, inclusiv o stare de supunere, conform analizelor psihologice ale supravegherii, pot crește nivelul de stres, anxietate și vulnerabilitate, ducînd la o atitudine de supunere și conformare (self-censorship). Acestea includ camere video cu inteligență artificială (IA) pentru detecția comportamentului, sisteme de recunoaștere facială și iluminat inteligent.

Studiile indică riscuri legate de sănătate, prin inducerea unei stări de anxietate, ameţeli, stări de rău, legate de supravegherea AI omniprezentă. Aceste tehnologii inteligente ne țin liniștiți, în frîu şi la locul nostru, ne manipulează starea, gîndirea, ne induc ideile dorite, precum lozinca „vin ruşii”. Însă „ruşii” sînt chiar ai noștri, autoritățile şi serviciile secrete. O mare greșeală să ne temem de ruși! De autoritățile noastre să ne temem! Ce spuneți proeuropenilor, pro-banane şi blugi rupţi? Cine a dat ordin să dispară statuia poetului național Octavian Goga? Putin, Georgescu sau Simion? Hai, răspundeți, autorități trădătoare, care aţi trecut cu totul de partea străinilor care nu ne mai vor ca naţie! „Însă hoţii-s chiar din Țară Trădători la cei de-afară!/ Doamne iartă-i! Eşti în drept!/ Însă du-i hăt în deșert!”, spune Goga la vremea sa.

În epoca trecută nimeni n-a îndrăznit să se atingă de Goga sau de vreun alt exponent al culturii naţionale. Octavian Goga, poet național, prim-ministru al României, vicepreședinte al Academiei Române, personalitate cu rol semnificativ în lupta națională a românilor din Transilvania înainte de 1918, susținător al Unirii Transilvaniei cu România, n-a fost condamnat niciodată în timpul existenţei. Nici o lege în România nu se poate aplica retroactiv! Tupeul oengiştilor este uriaş, cu asemenea autorităţi de cîrpă. Istoria României n-o poate nimeni şterge, oricît s-ar strădui! Nici memoria cetăţenilor care încă simt şi gîndesc româneşte. Nimeni nu ne poate judeca trecutul istoric prin lupa aburită a prezentului.

Cum am permis ca Legea antiromânului Vexler, un intrus în Parlamentul României, să pună la pămînt bustul lui Goga? Acesta este doar începutul. Ei au plănuit să ne lase fără niciun român de seamă în istoria noastră. Toate numele de străzi şi de instituţii aparţinînd marilor români vor fi şterse. Tot ce au înfăptuit aceste personalităţi va fi şters din istorie. În cîţiva ani României îi va fi ucisă identitatea culturală şi spirituală. Grav este că avem români profund adormiţi, care cred în legile inventate de aceşti călăi. Urmează Eminescu, pentru articolele patriotice din „Timpul”, Iorga, Cuza, Blaga, Brâncuşi! În curînd busturile marilor români care au marcat istoria şi cultura neamului românesc vor fi date de pe soclu, noaptea, de ucigaşii identităţii naţionale. În Franţa, legea cu caracter Vexler a picat. Francezii au văzut capcana şi au blocat-o! La Paris, deputata Caroline Yadan a fost redusă la tăcere de gruparea „Impreună pentru Republică”, care a retras proiectul de lege privind combaterea antisemitismului. 700 de mii de francezi au semnat împotrivă, Comisia de legi a îngropat petiţia, iar Legea a picat. În România a trecut fără vot popular, fără obstrucţie, în tăcere! Vexler a băgat legea pe gîtul Parlamentului şi-a plecat acasă fluierînd cu ea în buzunar! Virusul Vexler s-a infiltrat în trupul ţării noastre. Aceşti indivizi care sînt deja la controlul lumii vor din ce în ce mai multă putere, mai multă supunere din partea popoarelor lumii. Poporul român n-a avut dreptul să spună „NU”. Pe români nu i-a întrebat nimeni.

Profanările se extind asupra exponenților spiritualității românești. Extrem de grav în modul de infiltrare, de acţiune şi repercusiune, acest tip de profanări ar trebui să ne oblige la atitudine. Înțelegeți domniile voastre cine se ascunde sub numele Vexler şi că de fapt nu valorează nici cît „organismul viu” al fostului ministeriabil Fuia! Nu atac pe nimeni, ci fenomenul de virusare şi negare a unei generații de spirite înalte, căreia străinii îi doresc eutanasierea.

Atenţia noii inchiziţii se îndreaptă spre valenţele universale ale culturii româneşti: Goga, Alecsandri, Eminescu, Kogălniceanu, Haşdeu, Slavici, Cioran, Noica, Mircea Eliade, victimă fiind, de fapt, cultura şi limba naţională. Altă dată puternic şi unit, azi decimat, dezbinat şi exploatat, românismul este ca un miel care îşi aşteaptă rîndul la abator, de parcă am trăi în epoca fabianistă. Valorile fundamentale sînt în comă! Ce ieri era valoare de patrimoniu, azi este blamabil! Ce ieri era blamabil, azi a devenit lăudabil. E timpul să ne trezim! Uriaşe sînt mizele acestor demersuri străine, iar Puterea se poartă ca la uşa cortului, pe hoţie şi pe sfadă. Guvernarea poporului se reduce la interese de partid şi de clan, mult clamatul interes naţional a ajuns un focar de corupţie parafat de justiţie. Valorile şi creatorii care au împodobit decenii la rînd patrimoniul naţional, pe care îi consider un fel de sfinţi, sînt scoşi din manuale şi aruncaţi în debara de nişte diavoli ai nisipurilor mişcătoare, care au creat mormane de gunoaie în cultura neamului nostru, dar acoperite ecologic şi servite ca dovadă de exhibiționism, echivalentă cu scuipatul pe stradă, cu înjurătura în tramvai. Condamnarea unor portrete de seamă ale spiritualității româneşti este parte a aşa-zisei revoluții culturale, pentru care normalitate înseamnă atentat la simbolurile sacre. Nu trebuie să uităm mizerabila exprimare a lui Horia Roman Patapievici despre Eminescu: „Cadavrul din debara”!

Noi stăm liniştiţi şi acceptăm, iar criminalii internaționali se plimbă nestingherit pe glob. Noul premier al Ungariei îl invită la Budapesta pe Netanyahu, posesor al unui mandat internaţional de arestare pe numele lui, emis de Curtea Penală Internațională pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, comise din ordinul lui de armata israeliană. Iar numitul Vexler îi condamnă post-mortem pe marii români fără un proces de apărare. Budapesta îşi cheamă prietenul pe covorul roşu, ignorînd mandatul de arestare al Curţii Penale Internaţionale, iar Bucureştiul îşi execută la ordinul străinilor exponenţii istoriei şi culturii. Străinii ne îngenunchează, autorităţile trădătoare ne vînd şi ne fură. Oana Ţoiu a vîndut subsolul ţării Washington-ului. A tranzacţionat subsolul României! SUA îşi deschid o fabrică de prelucrare a metalelor rare în inima României. Basmul cu aducerea mineralelor rare din Groenlanda este o mască ieftină.

Americanii vor fura pe mai nimic metalele rare ale României. Fabrica de la Feldioara Braşov nu va procesa roci din Groenlanda, ci preia controlul absolut asupra bogăției subsolului nostru! Eticheta „marfă din Groenlanda” maschează, de fapt, extracția cu japca a resurselor din munţii noştri. România va presta munca toxică, iar americanii se aleg cu metalele noastre rare. Ţoiu a zburat în SUA pentru a negocia zăcămintele noastre. Imediat după Ţoiu, Nicuşor s-a deplasat în SUA ca să parafeze tîrgul murdar, să valideze exproprierea noastră ca pe o mare realizare. Americanii n-au deschis o fabrică la noi, la mii de km distanţă, doar din prietenie sau parteneriat strategic. Au deschis-o la noi, pentru că aici există resursele care îi interesează. Guvernul acoperă acest jaf sub pretextul luptei împotriva monopolului. Ţoiu, Nicuşor şi Guvernul au predat cheile trezoreriei subterane pe o strîngere de mînă a lui Trump, semnînd actele acestei noi trădări naționale. Noi rămînem doar cu pămîntul otrăvit. Felicitări trădătorilor mărunți care au votat Nicușor! Istoria ne-a învățat cu vîrf şi îndesat că nu e bine să mai visăm, cum am făcut la căderea vechiului regim, la venirea americanilor, la intrarea în UE sau NATO; de fapt, noi, ca popor, ocupăm, onor guvernaților de după 1989, locul fruntaș de slugă a Europei, a organismelor internaționale, vînzătoare pe nimic a tot ceea ce avem mai bun: economie, industrie, păduri, terenuri agricole, grîne, banii visteriei naţionale, forță de muncă inteligentă şi ieftină şi piață de desfacere pentru reziduurile europene.