Cronica necunoscută și portretul lui Mihai Viteazul la Muzeul din Șcheii Brașovului

A venit vremea când, odată cu intrarea în spațial european, s-au deschis și anumite surse externe despre istoria noastră adevărată. Astfel  așa a putut apare o cronică germană a lui Mihai Viteazul, necunoscută până acum în România. Aceasta a intrat recent în posesia Muzeului „Primei școli românești” din Șcheii Brașovului. Traducerea cărții se află, deocamdată, doar în calculatorul directorului institutuției. Editarea variantei în limba română, de o valoare inestimabilă pentru istorici, nu se poate face, pentru că deocamdată nu există cei 16.000 de lei necesari tipăririi. I se spune acestui muzeu „Prima școală românească”, pentru că aici s-a predat carte încă din anul 1.100, iar Biserica „Sf. Nicolae” de lângă școală a fost întreținută cu bani de aproape toți domnitorii Moldovei și Țării Românești.

Această tradiție explică și faptul că în acest Muzeu se află acum peste 6.000 de cărți vechi, 30.000 de documente și un tezaur național și internațional de carte, respectiv: prima carte slavă din lume (de la anul 1491), prima Biblie a rușilor (apărută la 1581), primele manuscrise de la bulgari (VelikoTârnovo; anul 1394), primele tipărituri ale sârbilor (1540). Muzeul „Primei școli românești” din Scheii Brașovului este condus de Vasile Oltean, filolog, muzeograf, profesor și teolog, membru fondator și vicepreședinte al „Despărțământului cultural Astra Brașov”. Pasionat de profesia sa, acesta a făcut recent anumite descoperiri care i-au îmbogățit muzeul. Astfel, cu puțin timp în urmă a fost adusă aici o statuie a lui Andrei Șaguna, găsită în podul Bisericii de la Poiana Mărului. Fusese ascunsă acolo ca să nu o distrugă comuniștii, după 1945. Andrei Șaguna (1808-1873) a fost un aromân care a devenit mitropolitul ortdox al Transilvaniei și care a luptat pentru drepturile românilor din Transilvania.

De asemenea, tot recent, în incinta Muzeului a fost descoperită o lucrare artistică pe tavanul uneia din încăperi. Este vorba de basorelieful cu „Moise și Tablele Legii”, realizată în jurul anului 1760 de un autor necunoscut. „Aceasta este Capela Sixtină a Muzeului primei școli. Era sub tencuială. Comuniștii l-au tencuit pe Moise”, spune profesorul Vasile Oltean. Piesa de rezistență a ultimelor descoperiri o reprezintă însă o carte medievală cu totul specială, protejată sub sticlă, în incinta privită de sus de „Moise și Tablele Legii”.

Despre acestă carte prețioasă ne spune următoarele: „Cronica lui Mihai Viteazul pe care au scris-o nemții la Nuremberg este prima cronică scrisă despre domnitorul român al Unirii, tipărită la 1603, adică la un an și jumătate după mortea lui Mihai. Evident, lucrarea a fost concepută în timpul vieții lui Mihai Viteazul. Este tradusă în română doar în calculatorul meu. Am descoperit-o recent, de trei luni…”, spune directorul Vasile Oltean. Entuziasmul profesorului se frânge însă aici. Pentru editarea în varianta română a Cronicii necunoscute a lui Mihai Viteazul este nevoie de 16.000 de lei. Atât a cerut editorul pentru tipărirea a cel puțin 1.000 de exemplare – altfel nu are eficiență economică editarea. „Sigur că este o descoperire senzațională, dar se pune problema editării ei. Cum să o editezi, că trebuie să plătesc eu editarea. Orice editor, nu te întreabă ce ai în carte, ci ce ai în buzunar. În ceea ce privește conținutul Cronicii, nici nu vă închipuiți în ce termini elogioși vorbesc nemții, la vremea respectivă, despre Mihai Viteazul. Este, cu adevărat, un document exceptional. Dar…”

A doua surpriză legată de marele voievod al Țării Românești, Mihai Viteazul, aflată în acest muzeu, este un portret al domnitorului, realizat la Budapesta. Acesta este pictat de un pictor maghiar, fiind o imagine cvasi-necunoscută de către marele public. Este o pictură foarte veche, iar imaginea seamănă foarte bine cu cea pe care a realizat-o Nicolae Cretan la Praga, atunci când Mihai Viteazul s-a întâlnit cu împăratul Rudolf. Tot aici a fost descoperit şi steagul care a fost dus la ceremonia de încoronare a Regelui Ferdinand, la Alba Iulia, în octombrie 1922. Drapelul a fost al unui şcheian, Petre Popovici, care l-a ascuns pe vremea comunismului (surse: libertatea.ro; wikipedia.org; anaarecarti.ro; magnanews.ro)

Acum, când curiozitatea ne-a fost satisfăcută de minunatele descoperiri, așteptăm cu toții și rezolvarea acestei probleme financiare, spre a ne putea bucura de existența variantei în limba română a „Cronicii necunoscute a lui Mihai Viteazul”, apărută la Nurenberg, în anul 1603. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*