Un făuritor al culturii româneşti moderne

În anul 2019 se vor împlinini 188 de ani de la naşterea şi 128  ani de la plecarea în nefiinţă a lui Theodor Aman, unul din cei mai importanţi pictori români din secolul al XIX-lea. Theodor Aman s-a născut la 20 martie 1831 la Câmpulung-Muscel. În adolescenţă a participat la Revoluţia din 1848, militând pentru interesele poporului. El a studiat la Bucureşti, apoi la Paris, fiind influenţat de maeştrii Renaşterii italiene. Pictor şi grafician, Aman a oscilat între academism şi romantism cu trăsături realiste. Ulterior, a manifestat receptivitate la înnoirile impresioniste. Întors la Bucureşti, Theodor Aman intră în rândul făuritorilor culturii româneşti moderne. Pictor, cetăţean şi patriot, el a pledat pentru luminarea şi înălţarea spirituală a poporului. Aman a avut iniţiativa creării şi organizării învăţământului artistic superior, a sprijinit crearea primei pinacoteci române, a primelor expoziţii oficiale  de artă  cu caracter  periodic.

Theodor Aman a întemeiat Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi (1864) şi din Bucureşti (1864) – împreună cu Gh.Tattarescu. A fost directorul şi profesorul Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti. În lucrările sale de rigoare academistă, se reflectă răspunsurile tematice la preocupările sociale şi politice ale timpului, când se afirma statul unitar român.

Th. Aman a realizat compoziţii pe teme istorice („Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul”, „Bătălia de la Olteniţa”, „Bătălia de la Alma”, „Unirea Principatelor”, „Bătălia românilor cu turcii în insula Sf.Gheorghe”, „Vlad Ţepeş şi solii turci”, „Izgonirea turcilor la Călugăreni”, „Tudor Vladimirescu” etc.), tablouri de gen („Pe terasă la Sinaia”, „Horă la Aninoasa”, „Bal mascat în atelier” ş.a.), portrete („Principesa Zoe Brâncoveanu”), naturi  statice. Lucrări cu influenţe impresioniste: „Stradă în Sinaia”, „În parc”, „Portul Constanţa”, „Peisaj cu barcă pe lac”, „Petrecere în familie” etc.

Th. Aman a conceput o casă proprie la Bucureşti, în stil neoclasic. Proiectul, ornamentaţiile exterioare ale faţadelor, decoraţiile interioare aparţin pictorului. El le-a sugerat arhitectului Fr.Scheller. În aceastî casă, Th.Aman a locuit 22 de ani. După moartea lui Aman la 19 august 1891, văduva sa, Ana Aman a tradus dorinţa soţului în fapt – transformarea casei pictorului, cu toate comorile adunate acolo, în proprietate de stat. Văduva lui Th.Aman a avut de înfruntat ani lungi birocratismul şi nepăsarea autorităţilor. După lungi tergiversări, „Muzeul Aman” a fost inaugurat abia în anul 1908.

Astăzi, în „Muzeul Aman” pot fi văzute o parte din lucrările perioadei de maturitate (altele fiind expuse în Muzeul de Artă din Craiova, Muzeul de Artă din Iaşi, în Galeria naţională), documente rare legate de viaţa artistului, presa cu care Th.Aman îşi tipărea singur gravurile, colecţia de gravuri în acua forte.

Tehnica de gravură  în acua forte a fost utilizată de către Theodor Aman pentru o mai largă răspândire a artei în puiblic.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*