Ultimul incident din Marea Neagră între vedete militare ucrainene și ruse este de o gravitate fără precedent. Pentru prima oară Rusia și Ucraina s-au confruntat direct militar nu prin interpuși: apud Republica populară Donețk. Riposta militară a marinei ruse din strâmtoarea Kerci arată clar că Rusia nu permite încălcarea frontierelor sale, iar răspunsul este forța brută și ultramodernă. Puțină lume știe că de câteva săptămâni bune Moscova și-a pus întreaga industrie pe picior de război, pentru o posibilă contraofensivă în vest? Pe de altă parte, Ucraina care duce o politică de asimilare a minorităților naționale, nu reușește să-și relanseze economia și să instaureze pacea socială. Politica împotriva minorităților a alertat Polonia, Slovacia și Ungaria care militează pentru blocarea parteneriatului U.E. – Kiev. Deși școlile românești sunt închise iar minoritatea română persecutată de Kiev, președinția România pentru a nu supăra parteneriatul strategic Merkel-Poroșenko nu a luat nicio atitudine critică. Din păcate în ecuația ucraineană România nu există, deoarece politica noastră externă este subsidiară doar intereselor Berlinului, nu proiecției naționale? Cine cunoaște bine istoria Ucraina poate observa că acest stat este o formă artificială pe anumite teritorii care nu au fost niciodată ale hatmanatului istoric căzăcesc. Transcarpatia, Liovul -Podolia, Bucovina de nord și Bugeacul sunt pământuri care au aparținut Poloniei, Ungariei și României. Sudul Ucrainei a aparținut întotdeauna Novorusiei o regiune de stepă luată de Ecaterina a II -a de la turci și tătari pentru a fi colonizată cu ruși, bulgari, germani, evrei și cazaci din Caucaz, formându-și o identitate nouă. Azi, în zonă funcționează clandestin republicile populare Bugeac și Odessa, iar Mariupol este poarta de intrare a paramilitarilor ruși spre Novorusia.
Nu întâmplător în zona Mării de Azov, în preajma Novorusiei s-a întâmplat incidentul militar. Ucraina a forțat cu trei nave militare care patrulau în jurul Crimeii să penetreze duminică frontiera rusă lângă strâmtoarea Kerci și celebrul pod care leagă Rusia de celebra peninsulă. Acțiunea pare premeditată, deoarece după analiza filmărilor se poate observa cum navele ucrainene au fost avertizate de vedetele militare ale FSB să părăsească arealul. A urmat o serie de înjurături în limba rusă între militarii ucraineni și ruși. Faptul că navele ucrainene nu s-au retras sau predat se poate observa în filmarea video cum militarii ruși deschid focul ciuruind puntea. Între timp avioane de luptă rusești și elicoptere s-au înălțat în aer ca să sprijine vedetele militare ruse. Trei marinari ucraineni au fost răniți. Iar când comandantul rus le spune să tragă spre dreapta cu cârma ca să nu se lovească vasele, militarii ucraineni fac invers și are loc o coliziune. Militarii ucraineni sunt arestați, iar celor răniți li se asigură îngrijiri medicale. Procuratura militară rusă le-a deschis dosare penale pentru încălcarea frontierei. Președintele ucrainean a declarat în parlamentul de la Kiev legea marțială, ceea ce înseamnă că Ucraina este în stare de război. De asemena, consiliu de securitate ONU se întrunește pentru condamnarea incidentului. Este evident că situația conflictuală dintre Ucraina și Rusia nu s-a încheiat. Moscova dorește cu fervoare preluarea controlului Novorusiei, pe care o percepe ca o eliberare a unui ținut rusesc cu capitala la Odessa.
Președintele Poroșenko, sprijinit de Germania, vrea să provoace Rusia pentru a își întări poziția internă datorită acuzelor de corupție. Ucrainenii s-au revoltat. Participanții la mitingul de lângă clădirea Consulatului General al Rusie în Harko, Ucraina, au aruncat torțe în clădirea consulară, fapt ce a provocat un incendiu în curtea instituției diplomatice. Activiștii au ars drapelul Federației Ruse.Participanții la miting au cerut ca autoritățile ucrainene să întrerupă relațiile diplomatice cu Moscova, să fie întocmit un acord privind utilizarea în comun a Mării Azov și strâmtorii Kerci, să naționalizeze activele ruse în Ucraina și să introducă un regim de vize pentru cetățenii ruși.Ucraina nu respectă drepturile minorităților, fapt ce a enervat Polonia, Slovacia și Ungaria, care doresc să controleze economic și cultural vestul țării lui Mazepa. Interesant că Bruxellul nu condamnă persecutarea minorităților și încălcarea drepturilor omului în Ucraina, doar de dragul de a construi un stat tampon asemenea cu celui al hatmanului Pavlo Skoropadski din 1919. În altă ordine de idei, pe surse s-a aflat că Putin i-ar fi promis lui Dodon la ultima întâlnire de la Moscova că dorește ca Republica Moldova să recupereze Bugeacul și Bucovina de nord de la Ucraina. Zilele trecute la o întâlnire cu elevii din Chișinău, președintele Igor Dodon, a răspuns unei întrebări din sală că dorește ca sudul Basarabiei să revină la Moldova, la fel a sugerat că și Bucovina de nord.
Sigur că România în politica regională nu are niciun cuvânt de spus, deoarece la București nu avem oameni de stat, ci politicieni puși doar pe căpătuială sau plimbări cu Formula 1 prin Dubai cu ocazia sfințirii Catedralei Mânturii Neamului, cel mai important eveniment de Centenar. Paradoxal, doar pentru unii, singurul lider și om de stat în România este PF Daniel, fapt recunoscut și de către fostul președinte Băsescu. O parte din conducerea serviciilor noastre secrete au uitat se pare de dictonul ”Patria a priori” și preferă să juiseze la rectoratul Academiei SRI pe o pseudo-politică globalistă ce satisface strict doar interesele germane în Uniunea Europeană și în arealul ucrainean. România are propriile ei interese în Europa de est, care nu converg cu cele ale Berlinului. Paradigama în Europa s-a schimbat de circa un an de zile devenind o succesiune de suveranități, mai ales după venirea lui Trump la putere în SUA sau a lui Salvini în Italia. Rusia joacă tare mizând pe slăbiciunea Ucrainei, care nu respectă drepturile minorităților, iar NATO nu reacționează pentru că membrii acestui organism se sustrag de la plata cotizației anuale, mai ales Germania, care își vede numai propria viziune în acest context continental. Conflictul de la Est trebuie să pună România în gardă, iar instituțiile statului se cuvine să înțeleagă a acționa în sensul accederii la putere a oamenilor de stat, patrioți și vizionari, nu a politicienilor corupți la guvernare și în parlament. Din acest conflict militar de la est s-ar putea naște fantoșele unei noi lumi, de la Moldova Mare, Novorusia la autonomii artificiale. Azi avem nevoie în partide și instituții de oamenii de la 1918, care au făcut România ”dodoloață”, vorba poetului.
Lasă un răspuns