O depunere rituală veche de 4000 de ani a fost descoperită la Gherla (jud. Cluj)

O descoperire întâmplătoare făcută în anul 2016 într-o pădure de la marginea orașului confirmă, încă o dată, că zona Gherla a fost locuită din cele mai vechi timpuri. De această data este vorba de descoperirea unei gropi în care a fost depus ritualic un depozit de arme și unelte,  metodă care se practica în epoca bronzului, adică acum 3.500 – 4.000 de ani. Descoperirea a avut loc într-o pădure de lângă Gherla, fiind vorba de mai multe piese din bronz, găsite la o adâncime de aproximativ o jumătate de metru. Piesele depuse sunt fragmente de la șase seceri, un topor de tip celtic, un vârf de suliță, două fragmente de săbii îndoite ritual și trei brățări. Mihai Meșter, managerul Muzeului de Istorie Gherla, spune că această descoperire semnifică preocupările oamenilor din acea vreme: agricultura, vânătoarea, dar și conflictele intertribale. Arheologul a mai explicat că brățările de tipul celor găsite în groapă erau purtate în acele timpuri atât de femei, cât și de bărbați. Depunerea rituală descoperită la Gherla este prima și singura de acest tip din zonă. „Am luat legătura cu colegii de la Satu Mare, care vor lua piesele în primire pentru a le restaura, urmând ca apoi să revină la muzeu la noi. Vor aparea articole în revistele de specialitate pe acest subiect”, a mai precizat el.

Municipiul Gherla (cu sens de „gherlă”=închisoare, pușcărie, sau zar ghinionist), a fost numit în vechime și Armenopolis și se află în județul Cluj, fiind format din localitățile componente Băița, Gherla (reședința), Hășdate și Silivaș. Pe vatra actuală a localității au fost descoperite urmele castrului roman în care a staționat Ala II Gallorum et Pannoniorum, parte din cele opt unități militare romane localizate în Dacia Porolissensis. Ulterior, așezarea apare menționată ca Novum Castrum (sec. IX – XI) în Chronicom pictum. Pe teritoriul orașului Gherla s-au descoperit însă și urme de viață socială și activitate economică din timpuri mai vechi, predacice. În decursul vremurilor, pe aceste locuri au evoluat toate orânduirile sociale cunoscute de istorie și s-au suprapus diferite civilizații, începând cu civilizația pietrei și apoi a bronzului și fierului. Gherla este singurul oraș din România care a fost construit în secolul al XVIII-lea după un plan prestabilit și a cărui construcție s-a păstrat până în prezent. Faptul că stilul baroc domină se datorează pătrunderii stilului baroc în Transilvania o dată cu fondarea Gherlei de către coloniștii armeni, veniți din Moldova la inițiativa și cu permisiunea Curții Imperiale de la Viena. La sud-est de oraș, pe o terasă a dealului „Șapte cruci”, la locul numit „Pietriș”, au fost descoperite urmele unei așezări cu mai niveluri de locuire din neolitic, epocile bronzului, fierului, respectiv din epoca romană. Nivelurile arheologice sunt cuprinse într-un strat de 0,70m grosime. Repertoriul, alcătuit din vetre, ceramică, piese litice, securi, figurine, monede etc. au fost datate, catalogate și conservate de către E. Orosz.

La sud de oraș, pe terasă deasupra șesului „Sf. Anton”, la „Ferma Perint”, lângă drumul vechi ce duce spre Săcălaia a fost descoperită o statuetă-menhir din piatră, înaltă de 0,57 m, reproducând o figură umană, din epoca bronzului (statuia zeului de piatră). La „Perii pădureți”, sub Baia „Chira”, a fost descoperit un topor din piatră din epoca neoliticului. De asemenea, la confluența pârâului Fizeș cu Someșul Mic, a fost descoperit tot un topor din neolitic. Lângă podul Someșului au fost descoperite fragmente de ceramică, un topor și un corn de cerb, toate din neolitic. La nord de oraș, pe o terasă a Someșului Mic, înaltă de 21 m, numită „Luncă”, au fost mai multe descoperiri. Așezarea de aici se întinde pe o suprafață de circa 14.000 m2.. Datarea acesteia: neolitic, bronz timpuriu. La vest de oraș, la poalele dealului „Coasta Gherlii”, pe o terasă a Someșului Mic, înaltă de 42 m., a fost descoperită o așezare fortificată, cu inventar. Așezare închisă de un val semi-circular de pământ, lung de cca 50 m și înalt de cca 0,60 m.; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu. La sud de oraș, între „Canalul Morii” și șoseaua Dej-Cluj, la baza castrului roman, s-a descoperit o așezare, datată în neolitic, perioda de tranziție la epoca bronzului; cultura: Coțofeni (descoperire: fibulă – din bronz de tip La Tene III; datare repertoriu: La Tene, sec I î. Hr.; ceramică – fragmente; datare repertoriu: neolitic, tranziție bronz; cultura: Coțofeni). La sud de oraș, către Hășdate, la „Valea Slatinei” sau „Fântâna Sărată”, s-a descoperit o așezare; datare repertoriu: perioada de tranziție la epoca bronz; cultura: Coțofeni (ceramic din perioada de tranziție la epoca bronzului; cultura: Coțofeni). Au mai fost descoperiri celtice și dacice neprecizate, aflate în inventarul Muzeului din Gherla. De asemenea, demn de menționat este un tezaur compus din obiecte dacice de argint cu datare în epoca La Tene; cultura dacică. În județul Cluj avem și comuna Mintiu Gherlei, cu sens de „a ne aminti de posibilitatea de a avea, sau a da, cu un zar ghinionist” (a nu avea noroc) și a fi nevoiți să o luăm de la zero. De asemenea, avem și comuna Fizeșu Gherlei, unde „fiză” are sens de „creștere, dezvoltare”, căpătând astfel sens de „creștere în timp a ghinionului, a pericolului (gherlă), care ne paște”. Aceste nume de localități ne avertizează cumva asupra unui pericol potențial ce se apropie de noi odată cu avansul tehnologic, odată cu globalizarea pe system babilonian (turnul Babel) și uitare a tradițiilor strămoșești.

Piesele descoperite acum au fost expuse pentru o scurtă perioadă la Muzeul de Istorie din Gherla, iar cei care s-au grăbit au putut să admire frumusețea acestor artefacte cu o vechime considerabilă. Gherla este o zona arheologică importantă, după descoperirile din epoca bronzului făcute la actualul cimitir al deținuților politici de lângă „Fabrica de cărămidă” – așezare cu val de apărare și fortificație, probabil palisată, dar și alte descoperiri de la „Ferma Ciurea” și în apropiere de „Drumul Roman” (actuala centură ocolitoare). Dovezi clare de locuire intensă a acestor plaiuri românești, aceste artefacte descoperite fac cinste instituției de care aparțin: Muzeul de Istorie din Gherla. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*