Bucureștiul, capitala ortodoxiei!

În perioada interbelică apariția cărții lui Nicolae Iorga „Bizanț după Bizanț” a fost un o revelație spiritulă, pentru că introducea rolul important al Țărilor Române în ecuația ortodoxiei universale, ca focare și centre de iradiere a dreptei credințe după căderea Constantinopolului. Nicolae Iorga a subliniat în carte că supravieţuirea Bizanţului a continuat timp de câteva secole după căderea Constantinopolului. Pentru istoric, Bizanţul reprezenta o continuitate a antichității târzii şi o supravieţuire a sa în epoca modernă. Conform lui Iorga exista un Bizanţ real (330‑1453) şi un „Bizanţ” ideal, care se prelungeşte până în pragul veacului al XIX‑lea. Continuitatea politică a Bizanțului a parcurs secolele XVI și XVII, culminând cu domniile renașterii ortodoxe ale lui Vasile Lupu, Matei Basarab, Șerban Cantacuzino sau Constantin Brâncoveanu.

În vremea lui Antim Ivireanul Bucureștiul era Noua Romă pentru popoarele creștine supuse turcilor. Abia în secolul XVIII și, mai ales, în secolele XIX și până la revoluția bolșevică Rusia a devenit protectoarea popoarelor ortodoxe supuse ocupației turcești sau opresiunii catolicismului de stat habsburgic. Moscova întra în secolul al XIX-le în conștiința europeană creștină ca a Treia Romă, după Constantinopol și București. De aceea este extrem de importantă vizita patriarhului Chiril la București ca reprezentant simbolic spirituității ortodoxe universale și a celei de-a Treia Rome. Se reface osatura ortodoxiei mondiale în spiritul dialogului frățesc. La București se vor întâlni cei mai importanți ierarhi ai ortodoxiei, fapt ce va excede prin importanță întrunirea de la Creta de anul trecut deoarece în capitala României va veni cel care a lipsit atunci: Chiril, patriarhul celei mai puternici biserici surori. Preafericitul Părinte Chiril, Patriarhul Rusiei, Preafericitul Părinte Anastasie, Arhiepiscopul Albaniei, şi Preafericitul Părinte Rastislav, Mitropolitul Cehiei şi Slovaciei, se vor afla în Capitala României în contextul Anului Comemorativ dedicat apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului şi al aniversării a zece ani de patriarhat ai Preafericitului Părinte Daniel. Invitaţia a fost lansată tuturor Bisericilor Ortodoxe din fostele ţări comuniste: Rusia, Serbia, Bulgaria, Georgia, Polonia, Albania, Cehia și Slovacia. S-ar putea să vină și alți înalți ierarhi.

Preafericitul Părinte Kirill este primul patriarh rus care vizitează România după căderea regimului comunist din 1989. Ultima vizită a unui Patriarh rus a avut loc în 1983. Întâlnirea de la București la moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov va fi un bun prilej de reînnoire a cooperării inter-ortodoxe și un mesaj de unitate în fața provocărilor ateismului și terorismului islamic. Zilele următoarea Bucureștiul devine capitala ortodoxiei mondiale, reintrând în rostul firesc de a doua Romă și în paradigma iorghistă de „Bizanț după Bizanț”. Adevăratul sinod de la Creta va fi cel de la București, la împlinirea a 10 ani de la intronizarea lui PF Daniel, în prezența Patriarhului Rusiei.

Cu această ocazie la București Patriarhul Chiril v-a aduce moaște din Sfântul Serafim de Sarov care le va dona Patriarhiei Române. Dar cel mai important lucru în urma vizitei Patriarhului Rusiei la București este readucerea în discuția publică a canonizării mucenicilor, mărturisitorilor și apărătorilor ortodoxiei din perioada comunistă. Patriarhia rusă a canonizat peste 2000 de mucenici anticomuniști, Patriarhia română niciunul. Patriarhul Chiril a primit propunerea Mitropoliei Moldovei ce ține de Moscova privind canonizarea a românului basarabean Valeriu Gafencu din Sîngerei, supranumit de monahul de la Rohia, Nicolae Steinhardt, ca Sfântul Închisorilor din perioada comunistă. PF Petru, episcopul de Ungheni și Nisporeni, s-a ocupat ca președinte al comisiei de canonizare din cadrul Mitropoliei Moldovei de documentele pentru canonizarea lui Valeriu Gafencu. Vizita Patriarhului Chiril la București poate va aduce, în sfârșit, propunerea de canonizare de către BOR a lui Valeriu Gafencu. Din eleganță și spirit frățesc Patriarhia Moscovei nu dorește canonizarea acestui sfânt basarabean înainte să o facă Patriarhia Română. Canonizarea lui Valeriu Gafencu ar crea o punte spirituală solidă între cele două biserici frățeștii. Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei române a susținut că principalul motiv al vizitei Patriarhului Chiril la București este omagierea martirilor și mucenicilor români și ruși uciși în perioada comunistă. Se va oficia o Liturghie comună și se va pomeni public jertfa apărătorilor ortodoxiei uciși de un regim diabolic în Rusia și România perioadei bolșevice. PF Daniel va fi invitat de Patriarhul Chiril într-o perioadă imediat ulterioară la Moscova.

Putem spune că reuniunea creștin – ortodoxă de la București are valența unui sinod pan-ortodox ad hoc. Bisericile rusă și română sunt cele mai mari și importante comunități spirituale ortodoxe din lume. Astăzi într-o lume a pericolelor, ateismului agresiv și terorismului islamic unitatea ortodoxiei este un semnal public pentru pace, toleranță, frăție și înțelegere între toate popoarele europene. Vizita Patriarhului Chiril la București dovedește că Iorga a avut dreptate că România este un „Bizanț după Bizanț”, iar Bucureștiul continuă tradiția celei de-a doua Rome devenind capitala ortodoxiei mondiale pentru câteva zile și nu numai. Bucureștiul face legătura religioasă dintre est și vest pe calea dreptei credințe. Un alt aspect important al vizitei Patriarhului Chiril la București este faptul că se va face, în sfârșit, dreptate apărătorilor ortodoxiei supranumiți popular ca sfinții închisorilor prigoniți și după moarte de urmașii comuniștilor de la București.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*