
Orice locuitor al mapamondului, conştient că trăieşte un moment de răscruce a vremurilor, a stat cu ochii pe ecrane ca „pe butelie”, ca să vizioneze actul crucial al înfruntării finaliştilor din Lumea Nouă. Nu ştia marele Will că personajul celebrei sale piese de teatru va ajunge după patru secole în „Wild Westul” american, sub înfăţişarea unei purtătoare de pantaloni roşii. La concursul pentru mult disputatul salon Oval al Casei Albe, luni de zile „actorii” principali s-au înghiontit şi ciorovăit fără jenă, ca la uşa cortului, mai să se ia de păr, deşi în trecutul lor nu prea îndepărtat, Trump şi Clinton erau prieteni. Nu la cortul vreunei rezervaţii de amerindieni Apaşi, Navajos, Sioux, Cherokee, Arapaho, Nez Perce, Comanche, ori cine mai ştie ce trib pierdut în tragicele episoade din istoria teritoriilor nord-americane mă refer, nici măcar la cortul „aleşilor neamului” din Parlamentului României, ci la cortul celor ce se dau în stambă şi, anual, îi sfidează pe români cu opulenţa de prost gust la Costeştii Olteniei, de sub munte.
În ziua alegerilor de ieri, 8 noiembrie 2016, nobeliatul din 2009 „pentru pace” arunca mingea la coş în compania câtorva „pretini” la Fort McNair, în apropierea Washingtonului. Mr. Barack Hussein Obama, de-acum, călătorului îi stă bine cu drumul! Şi aşa ai poposit prea mult într-un loc nepotrivit ţie, ai purtat o căciulă prea mare pentru capul tău. Ia-o şi… du-te pe pustii! Ai fost supus faţă de cei care te-au făcut preşedinte! Ţi-ai făcut datoria! Nu faţă de alegători, ci faţă de „EI”, de păpuşari, până la capăt. Ba, ca supliment, ai cântat ode pe notele fostei prime doamne a saxofonistului fustangiu. Chiriaşule brunet de la casa blondă, ai urmărit, împreună cu Scorpia poftitoare a fotoliul Salonului Oval, asasinarea lui Gadhaffi şi a lui Bin Laden. Probabil, atunci, fostei „prime doamne” – deşi are probleme serioase de sănătate – i s-a deschis apetitul pentru crime şi Putere. „Iluminată” din spate de ochiul din vârful piramidei, Scorpia şi-a făcut iluzii crezând că în următorii ani va avea bastonul de mareşal. Chiar dacă, aproape în ultimul moment, startul anchetei F.B.I.-ului, al cărei subiecte erau niscai cătuşe pregătite pentru Mrs. Clinton şi al ei husband, alături de falseturile din repertoriul cuplului, a fost contramandat, stoparea nu a putut împiedica dezastrul pentru Hilary Clinton. A răsuflat!… Cam aşa a fost şi problema incompatibilităţii Marelui Mut de dinaintea alegerilor din 2014. Acelaşi miros urât, aceleaşi proceduri… urmări diferite. În cazul Scorpiei, se pare însă că nici bidineaua lui Obama nu a putut acoperi suficient murdăria clintoniană, iar electoratul a ales. Candidatul republican a răsturnat prognozele şi sforăriile. A învins-o pe Hillary Clinton, care asemenea personajului shakesperian, deşi neînblânzită, a fost obligată să-şi recunoască înfrângerea. Pentru a-şi ostoi necazul, poate că peste ani va asculta la gura sobei frumoasa melodie pe versurile lui Cincinat Pavelescu „Îţi mai aduci aminte, doamnă?!!”.
Un jurnalist controversat de pe malul Dâmboviţei comentează astfel „calităţile” celor doi finalişti de cursă lungă: Hillary Clinton – Posesoare a „două ghețării de morgă albastră. Trufașă, mincinoasă cu tupeu, fățarnică, aruncă în spinarea altora greșelile cu consecințe grave pe care le comite. Avidă de putere, nepăsătoare de vieți omenești, rece și cinică […]”; Donald Trump – „Mârlan natural, înzestrat cu o minte pătrată, disprețuitor ignorant și iresponsabil până la inconștiență […]” (dar bogat, greu de corupt, agresiv şi imprevizibil; incomod pentru păpuşari – n.a.).
Vă amintiţi, desigur, de acel noiembrie „românesc” din 2014. Atunci „jocurile” s-au făcut după reguli stabilite de planetarii din umbră, după care, pe cadavrele de la „Colectiv” s-a instalat „Guvernul meu”. Alegerile prezidenţiale din România – 2014 şi din S.U.A. – 2016 au şi similitudini, dar şi diferenţe: – în 2014, norodul mioritic îmbrăcat cu blana oii a oferit cu inconştienţă viitorii cinci ani ai Ţării unui incompetent corupt, slugă necondiţionată a intereselor altora; – în 2016, „Bilderbergii” au primit o palmă de la poporul american. Meritată.
Cineva, citind cele ce urmează poate-mi va aminti zicala românească „Schimbarea Domnului, bucuria nebunilor!”. Nu-i bai! Donald Trump e noul preşedinte al S.U.A.! Nu am motive să mă bucur că a câştigat el, dar tare mă bucur că a pierdut H.C., fiindcă prin eşecul de astăzi, conspiraţia ocultei globaliste a primi o mână de sare în „Ochiul” desenat pe bancnota dolarului. Deci se poate, „Ei” nu sunt invincibili! Mă întreb însă dacă, după ce a declanşat atacul împotriva sistemului şi a părţii ascunse a acestuia va mai apuca să-şi ia în primire mandatul, în ianuarie 2017. Nu m-ar mira dacă până atunci sau mai târziu va fi trimis la o întâlnirea prematură cu predecesorul său John Fitzgerald Kennedy. Îl va apăra sau nu F.B.I.-ul şi serviciile speciale? Auto-erijaţii dumnezei ai planetei, corporaţiile multinaţionale & Co. nu suportă afronturi, aşa că doar viitorul va răspunde la întrebare.
Pentru a nu pierde ocazia momentului, adresez noului chiriaş de la Casa Albă o primă şi mare rugăminte: Mister President, vă rog frumos, chemaţi urgent papagalii diplomaţi vorbitori de prostii de la Bucureşti şi Chişinău. Închideţi-i pe amândoi într-o cuşcă prin Munţii Stâncoşi şi azvârliţi cheia într-o prăpastie.
Lasă un răspuns