Acolo este cel mai mare și grotesc abuz de funcție! În parlamentul în care câte un vier urcat în pomul abuzurilor strecoară poamele inițiativelor sale legislative fără a răspunde vreodată pentru dezastrele produse în oricare segment al societății. Fără a răspunde chiar și atunci când sunt atinse segmentele de securitate națională. Și fără a fi luat la întrebări nici măcar în clipa în care interesul personal și de grup politic este violent de vitriolant în formele sale de afișare legislativă.
În pomul poamelor PSD s-a urcat, din nou, și bunicuța Cati! Și este o performanță, dar nu l talentului, ci a nerușinării. Acela ca un fost ministru al Educației, care a făcut prăpăd în timpul mandatelor sale, a batjocorit școala românească, ba, prin ideile abracadabrante a ruinat-o definitiv, atât la nivelul infrastructurii, cât mai ales în sfera morală și de încredere, un astfel de personaj să urce iarăși în copac.
Și n-ar fi vorba că troaca puterii PSD ar fi atât de departe încât vierii și scroafele de partid să fie nevoiți să urce prin copaci pentru a o vedea mai bine. E la un pas de alegeri distanță și deja miroase a bucătărie de pocinoage social-democrate.
Și nu doar „Cati” se grăbește să-și pună de o parte „partea”. Ea doar a dat semnalul hăcuielii prin abuzul de inițiativă legislativă. Pentru că PSD-ul se vede deja bine așezat pe puterea dată, nu-i așa?!, de popor. Vede, nu doar guvernarea în ansamblu, ci toate colțurile rânduite după nevoile clicii de clacă.
Cati Andronescu doar a ieșit din rândul… așteptării. Iar sub acoperirea inițiativei legislative a meșterit, ca șefă a Comisei de învățământ din Senat, o modificare la Legea educației, prin care să pună de o parte ceea ce este mai de preț pentru politicieni în segmentul învățământului: directorimea de școli.
Printr-un abuz al dreptului la inițiativă legislativă, fosta ministăreasa a introdus un amendament prin care concursul de numire a directorilor de școli, ce ar fi putut fi pentru întâia oară depolitizat, să fie ținut în aceeași lesă al controlului clicilor de clacă politică. Pentru că organizarea înainte de alegeri a acestor concursuri ar fi fost poate cea mai bună intervenție tehnocrată pentru viitorul școlii românești. Pentru prima dată, desfășurat într-o zonă de neagresiune politică, concursurile ar fi fost strict legate de sfera de competențe. Ar fi fost un început pe care societatea ar fi trebuit mai apoi doar să-l protejeze în perspectiva întoarcerii la guvernările politice.
PSD-ul și-a pus însă emisarul la treabă, iar pentru a păstra mustăria de influențe și trocuri, Cati Andronescu a inițiat amendamentul vizând amânarea concursurilor, din toamnă aceasta, în primăvara viitoare. Adicătelea, din zona neintervențiilor politice în sfera de politizare predictibilă a fi cvasipesedistă.
Să nu se piardă carecumva o primă movilă de influențe și șantajuri politice. Pentru că PSD, și în general toate partidele, doar la asta se pricep. Dar, mai ales, să nu-și piardă partidul directorii racolați și impuși politic, printr-o securizare a posturilor de directori făcută chiar prin lege! Căci nu de manageri școlari are nevoie PSD-ul, ci de aceeași directorime politrucă aservită.
Vor urma, sau vor ieși la lumină, și alte inițiative ale unor foști miniștri PSD, sau ale unor pioni în numele acestora, de a pune la adăpost ceea ce, pe ultima sută de metri, tehnocrații ar putea scoate de sub nefasta influență politică.
Până mai ieri o credeam pe Ecaterina Andronescu doar mama și bunica plagiatorilor din partide, a nepotismului și corupției sistemice, a imposturii care ne-a dezagregat toate sectoarele societății. Prin abuzul fățiș al puterii de care dispune ca parlamentar, se dovedește însă o adevărată matroană a inculturii și batjocorii educaționale.
