Polemici…

Dan Cristian Ionescu a publicat în revista JUSTIȚIARUL articolul „Brexit să fie!“, articol foarte actual, competent, realist și cu efect de ceas deșteptător. Nu voi cita extins din el. Doar finalul, ca să pot face legătura mai ușor și să pot asigura continuitatea ideilor: „Dacă U.E. se va prăbuși, principala noastră problemă este cum vom putea recupera din jaful la care ne-a supus U.E. Măcar în parte, cred că s-ar putea. Dar pentru asta este nevoie de un președinte cinstit, patriot și curajos, de un guvern cinstit, patriot și curajos, de un parlament cinstit, patriot și curajos. Acesta însă este cel mai greu lucru“.

Dar, frapat de claritatea și arguția etalate, am făcut comentariul următor: «De ce să fie „lucrul cel mai greu“?! Există un precedent: revoluția politică pașnică din Islanda, care a alungat guvernul, bancherii și pe toți jefuitorii țării. Desigur, Islanda are o democrație care datează de la anul 800! Românii nu o au, dar nu este nevoie de încă 12 secole pentru a învăța de la istorie, ci putem învăța de ei: adică, așa cum se spunea în epoca de aur, putem „învăța din experiența altora“. Evident, din cauza lipsei de exercițiu democratic a noastră, a românilor, revoluția pașnică este exclusă, fiindcă noi nu am reușit nimic nici pe calea democratică a alegerilor, întrucât toate alegerile au fost falsificate – iar acest fapt a devenit evident pentru toată lumea. Nu ne mai rămâne decât revoluția violentă, iar asta nu înseamnă decât o reușită lovitură de stat organizată de Armată! Conform Declarației Universale a Drepturilor Omului și Cetățeanului, poporul are dreptul la insurecție dacă Legea nu-l apără! Și, se vede cu ochiul liber, Legea nu-l mai apără, fiindcă legea a devenit fără-de-lege».

D-l Ionescu s-a aprins în polemică și mi-a replicat: «Domnule Zărnescu, v-ați răspuns, deja, singur la întrebare. Islanda, prima democrație „moderna“ după Atena antică, cred că este singura democrație autentică în Europa. La noi, o revoluție pașnică nu este posibilă întrucât intervin scutierii, la nevoie tunurile cu apă, și, la mai multă nevoie, intervine și armata – când nu se intervine, înseamnă că este vorba de o manifestare cu voie de la stăpânire, convocată prin anumite rețele de facebook. Oare cui jură astăzi militarii credință? Țării, poporului, U.E., N.A.T.O., conducătorului iubit, mafiei? În seara de 21 decembrie 1989 eram lângă Intercontinental, în fața Băncii Franceze, de unde începea cordonul de soldați care bloca bd. N. Bălcescu până în față la Dunărea. Oamenii strigau: „Și voi sunteți români!, „Și voi aveți copii!“ Un bătrân, Ștefan Florescu, trecea și punea câte o floare în țevile pistoalelor-mitralieră. Soldații erau niște copii, toți cu lacrimi în ochi. Chiar lângă mine, comandantul lor era încremenit – nu dădea nici un ordin, nu era în stare să spună un cuvânt. Oare ce era în inima lui, în inima lor? Cui juraseră credință? Comandantului suprem, țării, poporului? Pe cale democratică nu se poate să avem parlamentul care ne trebuie. Israelul, S.U.A., U.E. ne-au obligat să eliminăm din politică toți patrioții. Atâta timp cât am putut, în scrierile mele, în discursurile mele, în interviurile mele, am vorbit despre nevoia Revoluției continue – dar o Revoluție pornită de la noi, românii, nu orchestrată din afară. Vedeți astăzi posibilitatea ca un român adevărat, în strai popular, călare pe un cal alb, să străbată țara deschizând inimile și mințile preoților, intelectualilor, țăranilor? Cred că ar fi alungat cu pietre. Sunt multe de spus – dar la ce bun? Mi-e teamă că deja crucificarea noastră a început».

La care m-am îndârjit și, de aceea, dezvolt comentariul în continuare. Domnule Dan Cristian Ionescu, problema dvs. este că sunteți pesimist: vă îndoiți de posibilitatea reapariției unui nou Corneliu Zelea Codreanu – căci aceasta înseamnă fraza dvs. „un român adevărat, în strai popular, călare pe un cal alb, să străbată țara deschizând inimile și mințile preoților, intelectualilor, țăranilor“. Și eu, în discursurile, în articolele mele, îndeosebi în cartea mea HOLOCAUSTUL – GOGORIȚA DIABOLICĂ am militat pentru reapariția unei noi Mișcări Legionare – ba încă, am spus că „ne-ar trebui două-trei Mișcări Legionare, ca să avem și de rezervă“!  Și, încă mai grav la dvs. este faptul că invitați și pe alții la alungarea oricărei speranțe: „Mi-e teamă că, deja, crucificarea noastră a început“.  Dante spune că la intrarea în Infern există scris acest îndemn: „Lasciate ogni speranza, o, voi che entrate – Lăsați orice speranță, voi care intrați aici!”. Se înțelege, așadar, că Infernul este în noi înșine și rezidă în lipsa oricărei speranțe! Apoi, sunteți puțin cam troțkist – căci sintagma dvs. „Revoluția continuă“ este echivalentă cu formula lui Troțki „revoluția permanentă“! Nu, nu este nevoie de o revoluție politică permanentă; singura revoluție permanentă necesară este doar aceea din gândire, din educație, din instruire. Apoi, sunteți puțin cam fatalist: „Mi-e teamă că deja crucificarea noastră a început“.

Fiți convins să această crucificare a început mai demult, de pe vremea când jidanul Isaac Adolphe Crémieux – unul dintre cei mai mari dușmani din toate timpurile ai României – voia să corupă Parlamentul României cu un „împrumut“  de 20 de milioane de lei cu care să cumpere legalizarea – la grămadă, și nu individual, cum se face în orice stat – a stabilirii năvălitorilor jidani aici (dintre care ei mai mulți erau intrați ilegal); ba încă de pe vremea Regulamentelor Organice; și încă de pe vremea fanarioților – căci „fanarioții“ nu erau decât jidani grecizați locuitori ai Fanarului. Și putem merge cu timpul înapoi chiar până la invazia Imperiului Otoman, fiindcă trebuie să știți că porțile Constantinopolului au fost deschise turcilor de jidani; de aceea există și azi buna colaborare istorică dintre Turcia și Israel.

Crucificarea a început demult, dar, vedeți, rezistăm. Și rezistăm tocmai din cauza existenței în noi a speranței: trebuie să cultivăm speranța și să ne dezvoltăm conștiința de români că vom rezista și vom alunga toți jefuitorii și cotropitorii – indiferent că vin ca „parteneri strategici“, ca S.U..A., sau ca „investitori strategici“, cum sunt – ca persoane – evreii Tal Silberstein, George Soros, Sorin Beraru, Marc Rich ș.a., sau ca organizații sau firme ca F.M.I. sau Bechtell etc., sau ca alogeni ca Alexandru Florian, Michael Shafir, Aurel Vainer, Marco K. Katz, Radu Ioanid, g-ral (r.) Mihail E. Ionescu ș.a., sau ca ex-diplomați și militari reșapați ca Sandu Mazor, Mark Gittenstein și Wesley Clark – toți aceștia sprijiniți de cozi de topor ca jidăniții Andrei Marga, Ovidiu Pecican și alții!

Trebuie să ne menținem speranța, să ne dezvoltăm conștiința de patrioți români, să ne apărăm naționalismul contra unor mercenari antiromâni și antinaționali ca Vintilă Mihăilescu și Marius Văcărelu, mari „profesori“ la S.N.S.P.A., să devenim conștienți de DREPTUL NOSTRU LA INSURECȚIE și să pregătim insurecția. Desigur, avem un handicap serios că Armata României a ajuns o caricatură – a fost redusă de la 350.000 la circa 80 de mii de militari „profesioniști“, adică mercenari –, dar mai sunt încă sute de mii de rezerviști care nu și-au uitat pregătirea militară din Socialism, mai sunt Serviciile Secrete, în cadrul cărora mai sunt mulți patrioți, mai sunt mulți preoți cinstiți, care gândesc și simt ca românii și nu sunt pervertiți la „ecumenism“: mai avem, deci, resurse. Și mai avem disperarea care se apropie, când se vor convinge românii că „așa nu se mai poate“ și îi vor atârna de stâlpi pe toți trădătorii Țării, Neamului, Ortodoxismului, Limbii Române, Tradițiilor, Pământului Românesc.

Cât timp credeți că va mai trece, d-le Dan Cristian Ionescu, până când apologeții holocaustiști vor fi atârnați de un stâlp, ca Oliver Cromwell – căruia britanicii i-au spânzurat scheletul, ca satisfacție politică și istorică, după 20 de ani de la moarte! –, că tot vorbim de Brexit?! Iată, în sfârșit, majoritatea britanicilor s-a trezit, după ce Anglia a stat 45 de ani în U.E.! A trecut cam mult timp, dar, totuși, britanicii, în marea lor majoritate, s-au trezit. Câteva milioane s-au răzgândit că au votat „Brexit“ și acum vor să-și „ia votul înapoi“, dar acest fenomen dovedește doar că au fost buimaci tot timpul, au fost mai-mai ca niște zombi – cum sunt acum americanii – și încă nu știu pe ce lume se află. Or fi fiind ei britanici, dar trăiesc în Perfidul Albion, iar Perfidul Albion este perfid nu doar în politica externă, ci și în cea internă.

Ne vom trezi și noi, românii, cât de curând, din starea de halucinație în care ne-au adus guvernanții postdecembriști și mass media vândute lor. Noi nu avem un De Gaulle, nu avem un Corneliu Zelea Codreanu; dar poate avem și încă nu-l știm! Să sperăm ca va apărea! De ce să fiți pesimist, d-le Ionescu?! Din păcate, România a avut numai parlamente postdecembriste preponderent trădătoare, iar cel actual este eminamente trădător, cum a demonstrat-o inclusiv în cazul votării infamantei Legi 217/2015! Dar vom scăpa de trădători. Acesta este mersul natural al Istoriei și acesta este scopul imediat al românilor: să scape de trădători!

În emisiunea lui Miron Manega de joi, 23 iunie a.c., de la 6TV, marele cărturar care este prof. univ. dr. Dan Zamfirescu – a nu fi confundat, cum fac unii, cu ignobilul Dinu Zamfirescu, unul dintre semnatarii mârșavei „Declarații de la Budapesta“! – a demonstrat că „impunerea legii 217/2015 atestă disperarea fiilor descendenților celor veniți pe tancurile sovietice în 1944, în frunte cu tovarășa Ana“. E vorba, evident, de „tovarășa Ana Pauker“, fostă Hannah Robinshon, și, adică, de Alexandru Florian-Năpîrlitu’, Radu Ioanid-Sperjuru’, H.-R. Patapievici-Denigratoru’, Vladimir Tismăneanu-Ticălosu’, Aurel Vainer-Contabilu’, Marco Maximilian Katz-Pușcăriabilu’ și toți ceilalți jidani și jidăniți care, zicea alarmându-ne, în mod întemeiat și imperativ prof. Dan Zamfirescu, „vor să extermine poporul român“! Dar de ce noi, cei 22 de milioane de români, să ne lăsăm exterminați de șapte mii de evrei?!

De ajuns am ajuns în această situație-limită, dar, din cauza propagandei guvernanților că „totul este bine“ și că trebuie păstrată „liniștea socială“ pentru a guverna ei bine (citește: a fura ei mai cu spor), mulți români încă nu au conștiința necesității reacției pe măsură pentru respingerea pericolului.

Credința mea fermă este că sunt mulți români care poartă straiele spiritualității românești și sunt „călare pe cal“ – adică stăpâni pe situație – calul fiind Internetul: această imensă rețea de comunicare ne unește, ne solidarizează și ne permite să ne păstrăm libertatea cuvântului, să ne organizăm pentru întărirea naționalismului, pentru apărarea românismului, a românității. Globalizarea prin realizarea unei comunități de interese și de idei benefice tuturor națiunilor este dezirabilă și fezabilă, dar globalizarea prin subordonarea față de un pretins „popor ales“ să le conducă, să le exploateze pe celelalte trebuie radical înlăturată:  trebuie înlăturată radical atât ideea, cât și promotorii și apologeții ei.

One Response to Polemici…

    Faci un comentariu sau dai un răspuns?

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *